Bugetele familiilor din România sunt tot mai afectate de scumpiri, în condițiile în care rata inflației depășește limitele normale, iar dobânzile oferite de bănci nu reușesc să acopere pierderea de putere de cumpărare, potrivit unui comunicat de presă analizat de redacție.

Deși numărul celor care pun bani deoparte este în creștere, simpla păstrare a economiilor în conturi curente sau în depozite pe termene scurte nu mai este suficientă pentru protejarea eficientă a capitalului.

Specialiștii bancari recomandă construirea unui portofoliu care să echilibreze riscurile cu randamentul și lichiditatea. Diversificarea investițiilor și disciplina financiară rămân elementele esențiale în perioadele marcate de inflație.

O posibilă structură de portofoliu diversificat, menită să protejeze banii în actualul climat economic, ar putea include:

• 40% imobiliare;
• 30% acțiuni;
• 20% obligațiuni;
• 10% aur.

Această distribuție nu este o regulă strictă, ci un punct de plecare pentru securizarea finanțelor.

„În perioade inflaţioniste, primul obiectiv nu este să te îmbogăţeşti, ci să nu pierzi din valoarea banilor. Randamentul net trebuie să fie peste rata inflaţiei – acesta este criteriul fundamental al oricărui investitor responsabil”, a afirmat Claudiu Trandafir, expert bancar.

Plasarea tuturor fondurilor într-un singur instrument este nerecomandată. Cei care doresc siguranță și predictibilitate se îndreaptă spre titlurile de stat, în timp ce fondurile de investiții și ETF-urile permit accesul facil la piețele internaționale, fără a necesita o gestionare individuală complexă. Pe de altă parte, acțiunile și sectorul imobiliar pot oferi câștiguri mai mari, însă implică și riscuri pe măsură.

„Imobiliarele sunt o protecţie naturală împotriva inflaţiei – atât valoarea proprietăţii, cât şi chiria tind să crească în timp. Totuşi, acest tip de investiţie vine cu un risc important: lichiditatea redusă. Nu poţi transforma o proprietate în bani rapid, iar costurile de întreţinere şi taxele trebuie luate în calcul”, a explicat Trandafir.

Experții subliniază că strategia de investiții trebuie personalizată în funcție de toleranța la risc și de orizontul de timp al fiecărei persoane, neexistând o soluție universal valabilă.

„Înainte de a investi, întreabă-te când vei avea nevoie de bani. Dacă ai nevoie de ei în 1-3 ani, evită activele volatile. Riscul nu este unul absolut – este personal. Un investitor trebuie să îşi cunoască foarte bine limitele înainte de a lua o decizie”, adaugă specialistul bancar.

În ceea ce privește mărfurile precum aurul, argintul, petrolul sau metalele industriale, prețurile acestora fluctuează puternic în funcție de cererea globală și situația geopolitică. Aurul este util pentru protecție, dar nu generează venituri, fiind recomandat doar ca o componentă a unui plan mai larg.

Fiecare instrument are avantaje și dezavantaje: acțiunile pot scădea drastic în crize majore, titlurile de stat pot avea dobânzi sub inflație, iar depozitele bancare au în prezent randamente reale negative. ETF-urile pot combate inflația, dar expun investitorul la riscuri valutare și la scăderile piețelor externe.

Un factor critic, dar adesea neglijat, îl reprezintă costurile asociate investițiilor. Comisioanele ridicate pot diminua semnificativ profitul unui portofoliu pe termen lung.

„Comisioanele pot părea detalii, dar pot reduce considerabil randamentul. Alege instrumente cu costuri mici şi urmăreşte întotdeauna randamentul net, nu cel brut. Diferenţa se vede în timp”, subliniază Trandafir.

Incertitudinea economică favorizează apariția ofertelor speculative. Experții avertizează asupra riscului de a pierde economiile prin investiții în criptomonede obscure, acțiuni extrem de volatile sau scheme care promit câștiguri „garantate”, promovate intens pe rețelele sociale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]