Ziua de 1 Decembrie a fost stabilită drept Ziua Națională a României imediat după căderea regimului comunist, prin Legea nr. 10 din 1990. Această dată are o încărcătură simbolică majoră, comemorând Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, momentul în care s-a decis unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.

Decizia istorică de la Alba Iulia a reprezentat finalul unui proces complex de întregire statală. Anterior acestui moment, Basarabia votase unirea cu țara la 27 martie 1918, prin decizia Sfatului Țării, urmată de unirea Bucovinei, proclamată la Cernăuți. Astfel, sub sceptrul Regelui Ferdinand I, s-a concretizat proiectul României Mari, un ideal început în 1859 prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub Alexandru Ioan Cuza și continuat prin alipirea Dobrogei în 1878.

Rezoluția adoptată la 1 Decembrie 1918 a prevăzut unirea necondiționată a provinciilor românești cu țara-mamă, fiind votată în unanimitate. Pentru gestionarea noii realități politice și administrative, a fost instituit Marele Consiliu Național Român, iar conducerea provizorie a fost asigurată de Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu.

Validarea internațională a granițelor României Mari s-a realizat treptat, prin semnarea tratatelor de pace postbelice. Tratatul de la Saint-Germain (10 septembrie 1919) a certificat apartenența Bucovinei, în timp ce Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a recunoscut oficial unirea Transilvaniei și a celorlalte provincii vestice cu România. În cazul Basarabiei, situația a rămas complicată pe plan extern, din cauza refuzului Uniunii Sovietice de a accepta actul unirii și a ratificării incomplete a tratatelor.

De-a lungul timpului, data sărbătorii naționale s-a modificat în funcție de regimul politic. În perioada monarhiei (1866-1947), sărbătoarea era pe 10 Mai, marcând venirea lui Carol I, Independența și încoronarea. Ulterior, regimul comunist a impus data de 23 August, aniversând insurecția armată din 1944. Revenirea la tradiția democratică după 1989 a readus în prim-plan momentul fondator de la 1918.

Ceremoniile dedicate zilei de 1 Decembrie includ, în mod tradițional, parade militare în marile orașe, depuneri de coroane la monumentele eroilor și oficieri de slujbe religioase de tip Te Deum. Atmosfera de sărbătoare este completată de evenimente culturale, concerte și de arborarea drapelului tricolor, simbol al unității naționale.

Calendarul sărbătorilor naționale include și data de 24 ianuarie, dedicată Unirii Principatelor Române din 1859. Această zi este, de asemenea, declarată zi liberă prin Legea nr. 171/2014, onorând primul pas important către formarea statului român modern.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]