Mă mai întreb, iubito, dacă în noi e sânge
Mor în bibliotecă pe cărți mari scriitori
Numele lor de aur încă îmi dau fiori
Azi s-a suit mult raftul și nimeni nu-i ajunge
Mă-ncearcă între coaste un fel de datorie
De a opri durerea cea instalată sus
Să fiu soldatul Romei ce-i curmă lui Iisus
Chinul lumesc pe cruce, chiar dacă el învie
Mor ca de ciumă Shakespeare, Homer, Urmuz, Petrarca
Ii iau la întâmplare, pe cant sau împreună
Înmormântați de viață în groapa lor comună
Iar eu m-agit ca blegul să scot din valuri barca
Indiferența trece în lungi batalioane
Trec tineri reci și tulburi, uscați ca niște negi
Trec armiile toate și mândre de năvlegi
Cu degetele minții crescute pe butoane
Ce faci, unde alergi, mă-ntrebi cu indulgență
Cu toate că știi bine că lupt cu mori de vânt
Biblioteci, prin ordin, sunt arse pe pământ
Nu se admit recursuri, e totul de urgență
Visez demult, iubito, o insulă pustie
Să-mi trag pe vârf corabia ca Noe
Și-acolo fără grabă, ca Robinson Crusoe
Ferice să rămân, citind o veșnicie
Numai astfel planeta va fi cumva salvată
Dar nimeni nu vrea asta nici azi, nici niciodată
19 iunie 2021, Sângeru