Astăzi este Ziua Mondială a Scriitorilor. Sunt cu gândul la toți oamenii condeiului, dar nu pot sa nu mi-amintesc, nu pot să îmi iau gândul si sufletul, de la bunul nostru prieten, poetul si scriitorul prahovean, Lucian Avramescu.

Deși știm cu toții că acum scrie versuri pentru îngeri, amintirea, cinstirea, dragostea și recunostința pentru ceea ce a lasat omenirii, mă face să vărs o lacrimă și să il rog pe Dumnezeu, să il țină, acolo sus, tot intr-o sărbătoare!

Ne-a lasat in urmă, pe lângă un muzeu unic, Muzeul Pietrei, pe lângă volumele de versuri și proză, pe lângă frumoasele emisiuni și seri de muzică și poezie, o scriitoare in devenire, pe Ana Luciana Avramescu, fiica cea mică.

Ne-a lăsat o poveste de iubire, scrisă cu sufletul, de soția dânsului, Giorgiana Radu Avramescu, in romanul “La inceput a fost Duminică”!
Diferă numele personajelor, povestea este iubirea dintre cei doi, iubire de care, foarte puțini oameni sunt instare.

Profit de această zi, să transmit in ceruri, dorurile noastre, iubirea veșnică ce i-o purtăm, amintirea dimineților de lectură si un pios omagiu, poetului nostru drag.
Odihnă veșnică!

De asemeni, jurnalistei și scriitoarei, Giorgiana Radu Avramescu, un sincer si din suflet, La mulți ani!
Să fii tare si să ne mai delectezi cu alte romane!
Sunt convinsă că ai subiecte.
O primăvară cu liniste in suflet!