Îmi sprijin sufletul pe sufletul tău

Şi ochii văpăi plâng amintire,

În palmele strânse căuş

Inima mea e iubire.

Parcuri cu-alei, aşternute cărări

Toamna revine-n melancolie,

Frunze plecate departe în zări

Credeam că-ţi sunt dragă şi ţie.

Despart ziua de ieri de ziua de azi

Te-aştept să vii mai aproape,

Tineri absenţi în reverie zăresc

Zâmbesc şi trec mai departe.

Culori, curcubee se-aştern pe pământ

Însetat le aşteaptă pe ele,

Se-întorc de acolo, de-unde au plecat

Pradă iernilor grele.

Şi cântă şi râd şi foşnesc

Jocul lor e cromatic

Iubesc pământul ce le-a născut

Sărută copacul tomnatic.

Îmi sprijin sufletul pe sufletul tău

Vara e acum amintire,

Să-mi odihnesc gându”-obosit

Să beau un strop de iubire.

Ana-Maria Bocai

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]