AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Credincioșii intră în Postul Paștelui, cel mai lung și mai dificil post din calendarul bisericesc

Postul Paștelui din anul 2026 va debuta pe data de 23 februarie și se va întinde pe o durată de 48 de zile, până pe 11 aprilie. Aceasta reprezintă cea mai extinsă și semnificativă perioadă de abstinență din calendarul ortodox, pregătind credincioșii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

Momentul care marchează intrarea în acest interval spiritual este Lăsata Secului, programată pentru duminică, 23 februarie. Înainte de începerea propriu-zisă a postului, credincioșii parcurg Săptămâna Albă, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Brânzei. În acest interval de tranziție, consumul de carne este interzis, însă este permisă hrana bazată pe lactate, ouă și pește, scopul fiind pregătirea fizică și sufletească pentru rigorile ce vor urma.

Această rânduială amintește de cele 40 de zile și nopți petrecute de Iisus Hristos în post înainte de a-și începe propovăduirea Evangheliei. Deși postul propriu-zis acoperă 40 de zile, acestuia i se adaugă Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare. Aceasta este ultima etapă dinaintea Paștelui, în care sunt comemorate suferințele, răstignirea și moartea Mântuitorului, iar regulile bisericești devin mult mai riguroase.

Semnificațiile fiecărei zile din Săptămâna Patimilor sunt următoarele:

  • Luni – Ziua de luni ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos care a fost vândut de Iuda.
  • Marți – În Marţea Mare, numită și Marțea Sează, are loc pomenirea Pildei celor zece fecioare. Aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte” și cinci „neînțelepte” care se pregătesc pentru nuntă.
  • Miercuri – Tot o pomenire se face și în miercurea din Săptămâna Patimilor, cea a femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
  • Joi – Slujba de joi amintește de patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
  • Vineri – Sunt prăznuite „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, Vinerea Mare fiind ziua în care Iisus a murit pe cruce.
  • Sâmbătă – La slujba din Sâmbăta Patimilor se prăznuiește îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos, iar la miezul nopţii credincioşii ascultă în faţă bisericilor slujba de Înviere, la care se primește lumina şi vestea că Hristos a Înviat.

În regiunea Maramureșului, tradiția locală impune purtarea hainelor de doliu pe parcursul acestei săptămâni finale. Postul Paștelui este recunoscut drept cel mai dificil din an, având o durată de peste șase săptămâni și doar două zile în care este permis consumul de pește: pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, de Florii.

Regimul alimentar este unul sever, implicând renunțarea la carne, lactate și ouă, iar în anumite zile chiar și la ulei sau vin. Conform rânduielilor bisericești, zilele de luni, miercuri și vineri sunt dedicate postului negru, când credincioșii care au puterea necesară nu consumă nimic până seara. În zilele de marți și joi este permisă hrana uscată, precum fructele, legumele și pâinea, fără ulei. Sâmbăta și duminica sunt considerate zile de ușurare, fiind permis consumul de ulei și vin.

Pe lângă restricțiile culinare, această perioadă este marcată de rugăciune și participarea la slujbe speciale. Credincioșii sunt îndemnați să se spovedească și să se împărtășească, păstrând obiceiurile transmise din generație în generație pentru a se pregăti de Învierea Mântuitorului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!