Producătorii locali de alimente sănătoase au reușit să-și valorifice munca prin diversificarea și diferențierea produselor, obținând astfel prețuri corecte și acces pe piețele naționale. În județele Olt și Vâlcea, dar și în Brașov sau București, apicultorii, fermierii și cultivatorii de plante aromatice au găsit soluții pentru a-și extinde gama și a câștiga clienți fideli, atât în supermarketuri, cât și la târgurile tradiționale.

Apicultorul Cosmin Măndică: de la mierea pură la sortimente speciale

Cosmin Măndică, ofițer de armată în rezervă și pasionat de albinărit, a început să producă, în ultimii doi ani, sortimente speciale de miere, pe lângă cele clasice – polifloră, de salcâm, rapiță sau de mană. Astăzi, produsele sale se regăsesc în mai multe orașe mari, fiind comercializate printr-un lanț național de magazine, dar și la târguri tradiționale, menținând astfel legătura directă cu clienții.

„Vedetele momentului, după cifrele de vânzări, sunt apiforte și mierea cu turmeric și ghimbir. Se caută foarte mult în zona Brașov, spre exemplu, dar produsele sunt mai multe. În fiecare săptămână pentru acea miere cu turmeric și ghimbir primesc comenzi. În fiecare săptămână”, explică apicultorul.

La standul său, clienții pot degusta produsele și primesc informații detaliate despre calitățile și combinațiile fiecărui sortiment. Cosmin Măndică a studiat cu pasiune pentru a crea combinații care păstrează beneficiile mierii, îmbogățite cu alte ingrediente naturale. De exemplu, explică el, „turmericul se absoarbe de organism doar în prezența piperinei, a piperului negru măcinat. În acest produs, piperul și ghimbirul se accentuează unul pe altul și combinația dă un gust spicy. Eu îl folosesc la salată, de exemplu, dar au venit clienți care mi-au povestit lucruri care mă depășesc. Subtilități gastronomice. Cu pește, cu tot felul de nebunii.”

Printre sortimentele apreciate se numără și mierea cremă cu afine, zmeură sau căpșuni, mierea cu nuci, merișoare sau goji. „Acestea au devenit oarecum normale. Lumea le vrea în continuare, dar le știe, pe când sortimentele noi încă mai sunt clienți care acum le descoperă”, adaugă apicultorul.

Produsul de referință este apiforte, o combinație unică realizată pe bază de miere cremă de rapiță, polen crud, propolis brut, tinctură de propolis, lăptișor de matcă crud, praf de ghimbir, praf de cătină și coajă de portocală. „Este cea mai mare realizare a mea. Combinația dintre miere și polenul crud constituie un hepatoprotector, oferind protecție pentru ficat și pancreas. Propolisul brut este cel mai puternic antibiotic natural, iar lăptișorul crud de matcă, deși astringent și neplăcut la gust, în combinație schimbă total produsul”, explică Cosmin Măndică.

Diversificarea sortimentelor i-a permis să vândă mierea la prețuri corecte, iar comercializarea prin supermarketuri și târguri îi asigură desfacerea a aproximativ 3.000 kg anual.

Emil Dobre: de la brânza ieftină la produse tradiționale apreciate

Emil Dobre, fermier din județul Olt, a trecut printr-o transformare similară, reușind să-și valorifice brânza de capră prin diversificarea sortimentelor și accesul în supermarketuri. Până nu demult, brânza era vândută la prețuri foarte mici, însă acum telemeaua simplă, cea cu chimen, cu negrilică, mărar sau lavandă au găsit un segment stabil de clienți.

„Vând în județul Vâlcea, în județul Olt și în București. Cel mai bine se vinde telemeaua simplă, după aceea telemeaua cu chimen, cea cu mărar, cea cu negrilică – e un produs nou pe care l-am pus în ofertă – și mai am un produs nou, telemeaua cu lavandă. Aici am o brânză frământată, seamănă la gust cu cea de burduf”, spune fermierul.

Cu un efectiv de 750 de capre, aproape dublat în ultimii ani, Emil Dobre estimează vânzări de aproximativ 1.000 kg pe lună, mai ales în perioadele când târgurile sunt active. „Luni am dus prima comandă la București, s-au deschis cinci magazine noi. La București sunt clienții pe care i-am format deja”, adaugă producătorul.

El explică prețul de 50 lei/kg pentru telemeaua de capră prin necesarul mare de lapte: „Pentru un kilogram de brânză sunt necesari, în medie, 5 – 5,5 litri de lapte. O capră produce zilnic mai puțin de un litru de lapte și ar fi mai avantajos să vând laptele, pentru care prețul pornește de la 10 lei/l. Doar că și pentru telemea și-a format de acum o piață bună.”

Emil Dobre deține trei produse certificate ca tradiționale – brânza de capră simplă, cașul și urda – iar cererea este în creștere. „E greu, dar poate să reușească oricine dacă e serios. În primul rând trebuie seriozitate, să păstreze calitatea. Nu păstrează calitatea produselor, ia clientul o dată, după care nu mai ia”, concluzionează fermierul.

Mili Costache: de la trandafiri la smochini

Un alt exemplu de succes este Mili Costache, care a dezvoltat pe o suprafață de 1.200 mp o plantație de trandafiri de Damasc, din care produce dulceață, sirop, apă de trandafiri și petale pentru ceai. „Căsuța trandafirilor” a devenit cunoscută și apreciată în târgurile din marile orașe din țară. Totuși, plantația este afectată de erbicidarea repetată a terenurilor vecine și își trăiește ultimii ani.

„O înlocuim treptat. Am plantat 23 de soiuri de smochini, avem 40 în al treilea an de rod, sperăm ca în cinci-șapte ani să producă la capacitate maximă. Plantația de trandafiri a fost afectată de acțiunea de erbicidare a vecinilor noștri, în mod repetat, cu tractorul. În doi-trei ani va dispărea cu totul. Destul de greu va fi, pentru că a fost visul soției mele, l-a realizat, și acum evident că nu-i este deloc ușor. Am investit niște bani, niște eforturi, ne-am făcut un segment de clienți, mergem la târgurile tradiționale și avem și contract cu 10 magazine, trei din Vâlcea și șapte din Olt”, explică producătorul.

Produsele din smochine încep să-și găsească locul în preferințele clienților, deși desfacerea în zona de sud a țării este încă dificilă, iar prețurile au rămas la nivelul anului trecut, în ciuda creșterii costurilor cu energie, ambalaje și materii prime.

„E tot o nebunie de-a soției mele care după ce a suferit în urma pierderilor, a zis – Trebuie să înlocuim cu ceva, ceva rezistent. Hai să punem smochini. Aveam șase smochini în curte și ne-am autorizat la DSVSA pentru producerea de dulcețuri. Smochinii pe care i-am pus vor intra pe rod mai târziu, va trebui să facem o pauză. În zona de sud desfacerea merge destul de greu, oamenii nu sunt așa obișnuiți nici cu trandafirii de dulceață și nici cu smochinele”, spune Mili Costache.

Printre produsele care au atras clienți se numără gemul de smochine fără zahăr, destinat și persoanelor diabetice. „Am încercat gemul fără zahăr pentru că mai sunt persoane diabetice care întreabă. Sunt destul de gustoase și apreciate. Folosim doar fructul, apă și lămâie”, adaugă producătorul.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]