sunteți surori, parcă,
a spus Luciana
nu suntem
prietene, poate,
dar prietenia își are
în bogatu-i înțeles nenumărate etape
nu știu unde ne încadrăm,
nici cine, ce ne-a adus împreună?
într-un martie sumbru,
misterioasă mi se părea
de atunci ne-am rămas aproape
cu gândul, cu vorba și, mai ales,
cu tot ce-a ținut de ea, pentru-a mă ajuta
în situații care-mi păreau complicate,
în momente absolut importante
la evenimentul din august, de pildă,
la lansarea de carte, apoi
și altele câteva aș putea enumera
nu știu cine, ce ne-a adus împreună?
aproape că nici nu contează
nu știu dacă semănăm,
surori nu suntem
gândurile noastre, de multe ori
gemene par
ceea ce scriu aici,
poezie nu-i,
nici scrisoare nu pare
e lumina unui gând
de mulțumire doar
adresat cuiva
care nicio obligație n-are
să-mi fie sprijin
mai ales atunci când totul doare,
când eu, de mine, sunt departe
