Deși românii au început să economisească, reticența față de investiții și preferința pentru banii gheață îi lasă descoperiți în fața urgențelor financiare.

Aceasta este concluzia noului Indice de Flux Financiar (IFX), un instrument lansat de Asociația CFA România împreună cu KRUK România.

Datele relevă un paradox: aproape 60% dintre familii susțin că pun bani deoparte constant, însă două treimi dintre acestea aleg să țină economiile în numerar. Mai mult, 74% dintre cei chestionați recunosc că nu ar putea face față unui șoc financiar de valoarea a șase salarii. Acest tablou, caracterizat prin investiții minime și o planificare bugetară deficitară, indică un echilibru financiar doar aparent.

Pentru anul 2025, indicele IFX se situează la valoarea de 54. Acest nivel sugerează un flux financiar echilibrat, dar extrem de fragil, fiind expus presiunilor macroeconomice și vulnerabilităților structurale. Reprezentanții celor două organizații avertizează că stabilitatea poate fi consolidată doar prin educație financiară și utilizarea unor instrumente mai bune de planificare.

„Răspunsurile participanţilor la sondaj indică un comportament financiar în general responsabil, însă capacitatea gospodăriilor de a absorbi şocuri financiare rămâne limitată şi chiar mai scăzută decât în urmă cu un an. În anul 2025, presiunile macroeconomice ridicate s-au suprapus peste vulnerabilităţile structurale ale populaţiei, amplificând riscurile şi proiectând aceste vulnerabilităţi şi asupra anului 2026.”, a declarat Andreea Nica, CFA – Vicepreşedinte Asociaţia CFA România.

La rândul său, Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, punctează importanța acestui nou indice pentru înțelegerea problemelor economice actuale.

„Responsabilitatea financiară, susţinută de o colaborare strânsă între instituţii şi o educaţie continuă, este pilonul pe care putem construi un ecosistem financiar solid şi sustenabil pentru viitor.”, a precizat aceasta.

Contextul economic care influențează valoarea IFX este unul dificil, marcat de 15 indicatori macroeconomici. Se preconizează o creștere economică modestă, cu un PIB estimat la 0,8% sub media Uniunii Europene, și un deficit bugetar mare, de 8,3% din PIB. Datoria publică se menține în jurul pragului de 60% din PIB.

Perspectivele pentru 2026 nu sunt lipsite de provocări: se estimează o inflație persistentă de 6,3%, o rată a dobânzii de referință de 6,5% și o depreciere a leului până la un curs de 5,2 lei pentru un euro.

Metodologia IFX se bazează pe trei piloni principali. Primul este mediul economic (PIB per capita, inflație, deficit, investiții străine, risc de sărăcie). Al doilea vizează comportamentul financiar, măsurat prin venituri și rata de economisire, având la bază un sondaj Kantar din noiembrie 2025, realizat pe 1.000 de respondenți care au răspuns la 36 de întrebări. Al treilea pilon analizează eficiența sistemului financiar, luând în calcul gradul de îndatorare și creditele neperformante.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]