Am călărit doar un sălbatic cal
Fără căpăstru, fără ham și șea
Galopul nostru mândru, triumfal
Pe mulți alți călăreți îi enerva

Copitele izbeau puternic piatra
Ieșeau scântei de parcă o crăpam
Dar nu se auzea nimic și nimeni
Nu pricepea de ce – fiindcă zburam

Nechezul calului se auzea departe
Seara îndrăgostit zbura pe lună
Și luna-n nopțile acelea lungi
Părea la rândul ei un pic nebună

Azi calul nu mai zboară, e-un cal mut
Copitele-s pe soclu minereu
Dușmanii aprigi l-au recunoscut
Și l-au dat jos nervoși, fiindcă sunt eu
17 aprilie 2021, Sângeru

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]