
Lucian Avramescu: Ce vară anapoda, doamnă
,
Ce vară anapoda, doamnă,
Ce timp cusurgiu şi damnat
Atâtea au fost să se-ntâmple
Și încă mai sunt de-ntâmplat
Se rupe neliniștea-n două
O parte din ea o iei tu
Iar mie îmi este rușine
Să plâng pe particula nu
Și dacă nu vreau să mai stărui
Și dacă nu vreau trai forțat
Un nu integral îmi dă viața
Nu, strigi, când mă vezi aplecat
Mi-e toamnă în plina mea vară
Mi-e vară în suflet puțin
Tornadele vin neștiute
Și-aș vrea să mă rup fără chin
Sunt eu, ce-ți spuneam bună seara,
Același ce-ți spun de cu zori
Un fel de adio vremelnic
Pe care-l retrag uneori
Ne-așteaptă o toamnă forțată
Îmi spui că-i un nou început
Presimt pandemii și holere
Tu zici că mi s-a părut
Ce vară anapoda, doamnă,
Ce timp cusurgiu şi damnat
Atâtea au fost să se-ntâmple
Și încă mai sunt de-ntâmplat
23 iulie 2021, Sângeru