Lucian Avramescu: Cu tramvaiul, pe linia vieții

Umblă prin mine şi caută-mă de muțenie, vezi unde-s mut
Dă la o parte plapuma că nu pot prin plapumă să te sărut
Numără-mi cuvintele lipsă și pune-le la loc
Ori de nu, dă-le foc

Vezi că doar de tine n-am asfințit
Și tot de tine nu am orbit
Când plâng ești lacrima mea
Când râd ești râsul sărat din ea

Am iubit punând preț prea mare pe cuvinte
Crezându-le ca-n biserici icoanele sfinte
Strane
Din aurite consoane
Uită-te bine în palmele mele
Care iau conturul sânilor tăi și citește în ele
Linia vieții, linia de cale ferată
Pe care n-am mers cu tramvaiul despărțirii niciodată
Adam şi Eva, în acelaşi tramvai
Care are staţie mai încolo de rai

18 februarie 2021, Sângeru