În gheare, cu inima mea, pasărea de pradă
Râde cu ciocul ei ca o ancoră de vapor
Să fie vulturul îndestulat cu ficatul lui Prometeu,
Să fie alt vultur sortit mie?_

Dar eu n-am de-a face cu zeii
Nu le-am greșit cu nimic

Atâta tristețe se înghesuie în inima ta
Grăi din Olimp Zeița
Încât nu pe tine te-a pedepsit Zeus,
Ci vulturul va muri în chinuri grele
Mâncându-ți-o hrăpăreț

Bucata aceea de carne nu-i inima mea, Zeiță,
Nici bucata aceea de os nu-i inima mea
Nici bucata aceea de cer prin care aleargă vulturul
Ci fluturele care zboară cu atâta iarbă pe el
Că nu se mai cunoaște fluturele din iarbă și iarba din fluture
Camuflați în iubire

Sigur că trist mi-e sufletul
Sigur că tristă e inima mea care nu stă în carne, ci în iarbă
Ea odrăslește din iubire
Din iubire cresc lanurile de maci sângerii ai inimii mele
Vulturule, vulture, dă drumul bucății de carne
Și n-o duce puilor tăi, strig totuși,
Păsării de pradă care crede că ține în gheare
Făptura inimii mele sângerânde

4 iulie 2021, Sângeru