Lucian Avramescu: Pentru mers n-am Doamne picioare de schimb

 

Mi se frâng copacii gleznelor, sunt doi.
Pentru mers n-am Doamne mari păduri de schimb
Nu vreau maratonul, nici olimpiade
Doar să simt sub talpă iarba când mă plimb

Este din nou august, soarele ne taie
Plugul lui de raze pe spinare-mi ară
Cad deja pe-asfalt arămii petale
Pentru mine fie-a șapteștreia oară

Dinspre tata, iată, dintre avramești
Apucat-am anii cei mai mulți din toți
Doar ai mamei prins-au stră și strănepoți
Doi trecut-au suta-n case țărănești

August, gust de toamnă, cad din ramuri mere
Se apleacă-n unghi pălite sulfine
Și cum le privesc, fără glas și vlagă
Ca la un priveghi toate cad din mine

8 august 2021, Sângeru