
Lucian Avramescu: Prizonier pe o stea
Nu americanii au fost primii pe lună
Nu Neil Armstrong a strigat un pas uriaș pentru umanitate
Eu eram acolo, scriam poezii
Și alături aveam cărți mari copertate
Poeții au cucerit primii luna
Unii, ca Eminescu, au trecut direct pe stele
Poeziile mele transportă între galaxii
Una câte una iubitele mele
Firește că viața în cosmos este atrăgătoare
Te poți îndrăgosti deodată de două comete
Eu, pentru a nu pica în capcană
Mi-am luat de pe pământ ceva provizii de fete
Dacă vedeți că dimineața nu vă salut cu buni zori
Că se simte oarecum lipsa mea
Să știți că o escadrilă de extratereștri cocori
M-a capturat și mă ține prizonier pe o stea
Si dacă e iarba umedă, pomii vorbesc limbi ciudate
Și din cer cade roșie un fel de rouă
Să știți că mie mi-e dor, mi-e tare dor de voi
Și inima mea leonină, cu lacrimile ei de sânge, plouă
2 aprilie 2021, Sângeru