Miercuri, Mărțișorul. Semnificații și tradiții

 

Pe 1 martie, în prima zi de primăvară, creștinii o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Muceniță Evdochia, o martiră din localitatea Samara. Aceasta era o femeie frumoasă care, după o viață tumultuoasă, a îmbrățișat credința creștină. Totodată, în această zi, românii întâmpină cu bucurie sărbătoarea Mărțișorului și Babele.

Ce se știe despre Evdochia creștină
Evdochia era o femeie foarte frumoasă și foarte bogată, originară din cetatea Iliopole, provincia Libanului și a trăit în timpul împăratului Traian (98-117). După ce a dus o viață libertină și a agonisit multă avere, ea a fost convinsă de un cunoscut monah din acea vreme, Gherman, să se pocăiască. La scurt timp după întâlnirea cu monahul, Evdochia a fost botezată de episcopul Teodot. În urma acestui eveniment religios din viața ei, Evdochia și-a împărțit toată averea săracilor și s-a călugarit. Pentru că a mărturisit credința creștină, din ordinul conducătorului cetății Iliopole, Vicențiu, un renumit prigonitor al creștinilor, cuvioasa Evdochia a fost ucisă.
Ce știm despre istoria Mărțișorului
Nu se cunosc cu exactitate originile sărbătorii Mărțișorului. Însă, cercetătorii cred că Mărțișorul datează de pe vremea Impreriului Roman, cu mult anterior creștinismului. Pe atunci, Anul Nou agrar era celebrat primăvara, în prima zi a lui Marte, zeul războiului, al fertilității și vegetației. Frumoasa tradiţie a Mărţişorului se păstrează în alte ţări învecinate : în Bulgaria, în Albania şi în Macedonia. Primele dovezi arheologice, care atestă existenţa Mărţişorului, datează chiar de pe vremea strămoşilor noştri daci, înainte de romanizarea ţinuturilor noastre strămoşeşti.

Distribuie prietenilor

Zilele Babelor prezic ce șanse avem în acest an
În prima zi a lunii martie încep zilele Babelor care, în intervalul 1-9 martie, prezic șansele noastre în acest an. Baba Dochia este mereu capricioasă și greu de mulțumit, și tot așa este și vremea pe parcursul celor nouă zile. În funcție de cum evoluează vremea, fiecare ”Babă” anticipează ce ne rezervă destiul în acest an.

Un ritual pentru a avea un Mărțișor norocos

În trecut, în mediul rural, şnurul mărţişorului era împletit din lână, de mamele care aveau copiii mici. De şnur, ele înnodau o monedă de argint sau de aur, pe care o legau de mâna copilului. Ritualul era respectat în fiecare primăvară, și fiecare mamă era convinsă că această amuletă îl apără pe odorul ei de boli şi de necazuri, că va fi sănătos, precum argintul sau aurul, şi roşu la faţă ca şnurul amuletei.

Ce semnificaţie are şnurul Mărţişorului
Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea).

În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se leagă mărţişorul-talisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.

Potrivit tradiției, ”Cine poartă Mărțișoare /nu va fi pălit de soare”
În unele zone geografice din țara noastră, șnurul cu Mărţişor era purtat la gât de fete pentru a nu fi arse de soare în timpul arşiţei, iar purtătoarea acestui talisman repeta periodic zicala: „Cine poartă Mărţişoare/ Nu va fi pălit de soare”.

Liderii locali purtau Mărțișor pentru a atrage belșugul…
Mărţişorul era purtat la reverul hainei sau la gât cu demnitate, chiar de persoanele care deţineau o funcţie în comunitatea locală; obiceiul era respectat cu sfinţenie de autorităţile locale. Potrivit tradiției, persoanele cu funcții de conducere purtau Mărțișor la vererul hainei, deoarece aveau convingerea că Mărțișorul este de bun augur și va atrage norocul şi belşugul în zona geografică respectivă. În acelaşi timp, se credea că Mărţişorul purtat de lideri alunga seceta şi calamităţile naturale în localităţile conduse de aleşii locali.

”Cine poartă Mărţişorul se împrietenește cu Soarele!”
Tradiţia seculară spune că Mărţişorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor sfânt şi trebuie respectat ca atare: el aduce norocul şi sănătatea, alungă paguba şi duşmănia. Tot tradiţia spune că persoana care poartă Mărţişorul se împrieteneşte cu Soarele, protectorul sănătăţii, iar cel care-l dăruieşte, oferă persoanei dragi o fărâmă de Soare…

Mărțișorul este numit și ”Funia anului“
De-a lungul timpului, Mărțișorului i s-a mai spus și „funia anului“, deoarece el adună săptămânile și lunile în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular: vara și iarna, simbolizate de șnurul bicolor. La geto-daci și la latini Anul Nou începea la 1 martie. Martie („luna zeului Marte“) era prima lună a anului. Așa se explica numele lunilor : septembrie (luna a șaptea), octombrie (a opta), decembrie (a zecea). Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Mărțișorul era considerat un talisman și avea rolul să poarte noroc; el era oferit de Anul Nou ( la 1 martie) împreună cu urările de bine, de sănătate, de dragoste și bucurie.

În obiceiurile străvechi se regăsește șnurul împletit alb-roșu
Șnurul împletit alb-roșu se regăsește și în steagul călușarilor, la bradul de nuntă, la podoabele și în obiceiurile populare străvechi.

În așezarea istorică de la Schela Cladovei, veche de 8000 de ani, arheologii au găsit pietre de râu cu urme de vopsea albă și roșie. Specialiștii cred că împletirea celor două culori simbolizează geneza și regenerarea vieții.

Ritualul Mărțișorului împlinit de fete
Fetele purtau (şi mai poartă) Mărţişorul până la sfârşitul lunii martie sau până la întoarcerea păsărilor călătoare. Atunci, ele agăţau amuleta într-un pom fructifer, pentru ca acesta să aducă în familia tinerei care l-a purtat o recoltă bogată, iar fata care l-a dăruit pomului să fie sănătoasă şi să aibă spor în tot ce întreprinde. Cu banul de argint, desprins de pe şnur, fetele cumpărau caş, pâine şi vin roşu – alimente benefice pentru sănătate. Fetele erau convinse că vor avea faţa curată precum caşul, rumenă ca pâinea, iar „bujorii din obrăjori” vor fi asemenea vinului, leac de viaţă lungă.

 

Mărţişorul atrage sporul şi sănătatea
Mărţişorul este un mesager al bucuriei, al dragostei de viaţă, un simbol norocos prin care noi, oamenii, îmbrăţişăm renaşterea naturii odată cu venirea primăverii.

În unele zone geografice, Mărţişor este denumirea populară a lunii martie. În vechime, în ziua de Mărțișor se deschidea Anul agrar. De-a lungul timpului, Mărţişorul era purtat în orice comunitate, pentru a atrage sporul, sănătatea şi buna înţelegere între membrii acelei localităţi.

Mărţişorul este asociat cu bucuria şi preţuirea sinceră
Semnificaţia Mărţişorului rămâne asociată cu bucuria venirii primăverii, cu sentimentul de preţuire şi de prietenie sinceră al celui care-l dăruieşte unei persoane pe care o iubeşti.

Mărţişorul, un simbol al iubirii
De-a lungul veacurilor, Mărţişorul rămâne un simbol al iubirii pentru cele mai dragi persoane din viaţa noastră, dar şi al bucuriei pentru întâlnirea cu anotimpul îndrăgit-primăvara.

Persoana care poartă Mărțișorul are parte de bucurii

În vremuri îndepărtate, mărţişoarele se purtau la mână sau la gât. Ele erau atârnate de un şnur împletit din două fire răsucite : unul de culoare roşie şi celălalt de culoare albă. Astăzi, mărţişoarele se poartă o perioadă de timp la încheietura mâinii sau se prind în piept. Tradiţia seculară spune că persoanei care poartă mărţişorul i se vor împlini toate dorinţele.

Citește mai mult pe click.ro