Moșii de vară, sărbătoriți în 2025 pe 7 iunie, reprezintă o zi importantă de pomenire a celor adormiți, conform tradiției Bisericii Ortodoxe Române. Această zi, cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților, are loc în ajunul Duminicii Rusaliilor și este marcată prin rugăciuni, daruri și obiceiuri specifice pentru sufletele celor plecați dintre noi.

Semnificația Moșilor de vară

Moșii de vară sunt una dintre cele două sâmbete principale dedicate pomenirii generale a celor decedați în calendarul ortodox, alături de Moșii de iarnă, sărbătoriți în ajunul Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți. Această zi are o valoare liturgică și spirituală profundă, fiind un prilej de rugăciune colectivă pentru odihna sufletelor celor adormiți.

Alimentele oferite de pomană în Sâmbăta Morților 2025

În dimineața zilei de Moși de vară, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și la slujba parastasului, un moment dedicat rugăciunii pentru sufletele celor trecuți în neființă. Ulterior, se împart pachete cu mâncare și băuturi pregătite special, care includ plăcinte, carne de miel, ceapă și usturoi verde, orez cu lapte și cireșe. De asemenea, coliva, colacii, lumânările aprinse și vasele de lut sau porțelan fac parte din tradiția oferirii pomanei, însoțite mereu de formulele „Dumnezeu să-i ierte” sau „Să fie primit”.

Câte farfurii se dau de pomană?

Numărul farfuriilor oferite la pomană nu este stabilit canonic, însă tradițiile populare indică 5, 7 sau 9 farfurii, numere impare simbolizând viața incompletă și trecerea în lumea de dincolo. Uneori, numărul farfuriilor corespunde numărului de suflete pomenite din familie, iar în anumite zone se oferă 12 farfurii, ca simbol al celor 12 Apostoli sau al unei pomeniri complete.

Pomana nu este doar un act de milostenie, ci o manifestare a credinței că rugăciunile și faptele bune pentru cei adormiți aduc mângâiere și lumină sufletelor lor. În multe regiuni, pomana este dusă la cimitir, unde mormintele sunt tămâiate, lumânările aprinse și se rostesc rugăciuni în liniște, lumina simbolizând veșnica pomenire.

Tradiții și obiceiuri legate de Moșii de vară

Pe lângă slujbele religioase și oferirea pomanei, această sărbătoare este însoțită de numeroase obiceiuri cu rădăcini adânci în credințele populare:

• Se evită munca în ziua praznicului pentru a nu supăra spiritele;
• Nu se spală haine și nu se face curățenie, pentru a nu tulbura liniștea morților;
• Se evită somnul de amiază, pentru a nu atrage spiritele în casă;
• Se evită răscrucile de drum, considerate locuri de adunare a duhurilor;
• În unele regiuni, pomii fructiferi tineri sunt legați cu panglici colorate, simbolizând viața și reînnoirea spirituală;
• În unele sate din Moldova se pune cenușă la răscruci pentru a ghida sufletele și a le împiedica să se rătăcească.

În Oltenia, în ziua praznicului, se oferă în mod tradițional mâncăruri calde precum sarmale, orez cu lapte și plăcinte, dar și caș, ouă și lapte prins, toate servite în vase ceramice decorate cu frunze de nuc. Mai în vârstă, femeile spun că „pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată”.

În Transilvania, ritualul este solemn și implică întreaga comunitate. Se aduc la biserică colaci mari, numiți „pupuri”, care se oferă împreună cu colivă și țuică. Mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute manual, iar lumânările groase aprinse rămân să ardă până la capăt în ziua praznicului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]