Maestre, bătăile inimii tale
Erau ceasul deșteptător al zorilor
Și bucuria venea din cuvintele
Mute, dar calde, spuse prietenilor…
Aveai un înger păzitor deștept,
Trimis de cel care a creat omenirea
Și ne-a dat blândei mame la piept
Să simțim ce este cu adevărat iubirea…
„Buni zori!”, un salut spus cu mult drag
Celui care în Univers acum este plecat
Buni zori, prietene al zorilor drag,
Poetul ne-a lăsat versul chiar de-a plecat…
Maestre, noi te auzim acum cu gândul,
Te simțim cu inima și bătăile inimii tale
Străbat din adâncuri mormântul,
Iar noi le înțelegem bine și rostim osanale.
