Companiile grecești listate la Bursa din Atena încep să adopte o nouă perspectivă legată de sfârșitul războiului din Ucraina și de oportunitățile generate de reconstrucția ulterioară a acesteia. În acest context, România este văzută ca un hub esențial pentru extinderea afacerilor grecești în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, facilitând accesul la proiectele majore de refacere a infrastructurii ucrainene, estimate la sute de miliarde de dolari, conform unor surse citate de publicația Oikonomikos Tachydromos și Rador Radio România.

România, „punte” strategică pentru companiile grecești

Alexandros Exarchou, președintele și directorul executiv al grupului Aktor, a subliniat într-un interviu acordat publicației române The Diplomat rolul crucial al României ca platformă dinamică pentru dezvoltarea afacerilor în Europa Centrală și de Sud-Est și ca actor important în viitorul Ucrainei. Mai multe companii grecești, nu doar din sectorul construcțiilor, iau în calcul formarea unor alianțe pentru a participa la procesul amplu de reconstrucție a Ucrainei, al cărui cost total a fost estimat de Banca Mondială la aproximativ 500 de miliarde de dolari, cu potențial de creștere, potrivit altor analiști internaționali.

Piața românească este văzută ca un punct de legătură esențial pentru companiile grecești, facilitând accesul acestora la contractele și proiectele ce vor decurge din reconstrucția Ucrainei.

GEK TERNA – Proiecte feroviare în România

GEK TERNA este deja activă pe piața românească, unde a câștigat recent două proiecte feroviare majore, cu un buget total de un miliard de euro. În cadrul unui joint venture cu Alstom România, compania a fost desemnată ofertantul cu cel mai mic preț pentru proiectarea și reconstrucția completă a unei linii feroviare duble de 83 de kilometri, între Craiova și Igiroașa, parte a coridorului Orient/East Mediterranean.

Discuții între PPC și DTEK pentru sisteme de stocare a energiei

Public Power Corporation (PPC) este în negocieri cu compania ucraineană DTEK pentru dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, a declarat fostul subsecretar american pentru Energie, Geoffrey Pyatt, în cadrul Forumului de la Delphi. Prin filiala sa PPC România, compania are o prezență solidă în țară, poziționându-se strategic pe coridorul energetic Ucraina – România – Bulgaria – Grecia.

Metlen și parcurile fotovoltaice din România

Compania Metlen este activă în România, concentrându-se pe dezvoltarea de parcuri fotovoltaice cu o capacitate planificată de 1.570 MW, dintre care 1.070 MW sunt destinați PPC Renewables. Până în prezent, au fost finalizate proiecte cu o capacitate totală de 230 MW, alte 570 MW se află în construcție, iar materialele necesare pentru restul proiectelor au fost deja comandate.

Metlen intenționează să construiască unități de stocare a energiei cu o capacitate de 500 MW și analizează posibilitatea administrării unor parcuri fotovoltaice dezvoltate, după ce a depus o cerere pentru autorizarea comercializării energiei către mari consumatori în România. De asemenea, compania are în vedere furnizarea de energie electrică către Moldova și, eventual, Ucraina, prin linii de interconectare de înaltă tensiune, conform unei note informative a Ambasadei Greciei la București.

Pe 4 februarie, Metlen a obținut licența de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru activități de furnizare a energiei electrice pe teritoriul României.

AVAX și proiectul energetic din România

Grupul AVAX a semnat pe 31 mai un acord cu compania irakiană Mass Group Holding (MGH) pentru construirea centralei electrice pe gaze naturale MASS MINTIA POWER PLANT, cu o capacitate de 1.750 MW, situată în apropierea orașului Deva, județul Hunedoara. Bugetul proiectului este de 673,5 milioane de euro, iar livrarea este programată pentru vara anului 2026. Prima turbină cu gaze a fost deja livrată în iunie 2024.

HELLENiQ ENERGY și Motor Oil – investiții în sectorul energetic românesc

Grupurile energetice HELLENiQ ENERGY și Motor Oil sunt deja prezente pe piața românească și urmăresc cu interes oportunitățile din Ucraina. HELLENiQ Renewables planifică dezvoltarea a patru parcuri fotovoltaice în jurul Bucureștiului, cu o capacitate totală de 211 MW, construite de Grupul METLEN, cu un buget apropiat de 200 de milioane de euro. Ulterior, acestea vor fi extinse la aproximativ 600 MW, iar compania își propune să atingă o capacitate instalată de peste 1 GW până în 2030.

MORE, filială a Motor Oil, deține o participație minoritară de 49% într-un consorțiu împreună cu Alive Renewable Holding Limited pentru construirea a două centrale fotovoltaice cu o capacitate totală de 86 MW în județul Buzău.

Impactul potențial al păcii asupra costurilor energiei

O eventuală pace în Ucraina ar putea determina scăderea costurilor energiei pentru companii în Europa și Grecia, regiuni care au suportat presiuni majore în ultimii trei ani. Anul următor, iar în special 2026, ar putea aduce beneficii semnificative pentru profitabilitatea companiilor listate la bursă, datorită unei posibile detensionări a prețurilor energiei.

Totuși, există și scenariul în care un acord intermediat de Statele Unite să favorizeze companiile americane prin contracte preferențiale, ceea ce ar putea limita avantajele pentru firmele europene.

Citigroup a confirmat această perspectivă, identificând sectoarele europene ce ar beneficia de prețuri mai mici la gazele naturale: Produse Chimice, Construcții, Industrie, Auto și Turism.

Provocări și incertitudini în contextul geopolitic

Deși există o creștere a posibilităților pentru încheierea războiului, scenariile optimiste elaborate de grupurile de afaceri europene și americane rămân încă îndepărtate, deoarece conflictul continuă. Totodată, inițiativele recente ale fostului președinte american Donald Trump privind mineralele ucrainene sau dezvoltarea infrastructurii arată complexitatea implicării internaționale, inclusiv a companiilor rusești, ceea ce ar putea reduce impactul pozitiv asupra economiei europene.

Posibile efecte deflaționiste și impact asupra inflației

Managerii de afaceri trebuie să ia în calcul un posibil efect deflaționist, în cazul relaxării sancțiunilor comerciale impuse de la începutul conflictului. O astfel de evoluție ar stimula creșterea economică în Europa, ar oferi Băncii Centrale Europene un răgaz în politica monetară și ar consolida încrederea consumatorilor, în beneficiul sectorului de retail.

Scăderea prețului petrolului, observată înaintea întâlnirii Trump-Putin, contribuie la diminuarea presiunilor inflaționiste în Europa, conform lui Jim Reid, șeful cercetărilor macroeconomice la Deutsche Bank. De asemenea, Kaan Nazli, manager de portofoliu la Neuberger, estimează că un armistițiu ar avea un efect deflaționist global, cu un impact semnificativ în Europa Centrală și de Est, reducând inflația în zona euro cu 20-30 de puncte de bază.

Investiții avantajoase și sectoare în declin după pace

Potrivit unei note recente a BNP Paribas, investițiile cu risc ridicat, care de obicei suferă în perioadele de criză, ar putea câștiga după încheierea conflictului. Pe de altă parte, activele care au beneficiat în timpul războiului, precum aurul și companiile din domeniul apărării, ar putea pierde teren.

Aurul, considerat refugiu sigur în incertitudine, ar putea deveni mai puțin atractiv, iar acțiunile firmelor precum BAE Systems și Rheinmetall, care au prosperat pe fondul cererii militare, ar putea scădea. Totuși, cheltuielile militare în Europa sunt așteptate să continue, deși într-un ritm mai lent, conform secretarului general al NATO, Mark Rutte.

În ciuda perspectivelor optimiste, analiștii BNP Paribas rămân prudenți, subliniind că nu este clar dacă se va ajunge la un acord final, iar eventualele contracte preferențiale pentru companiile americane ar putea limita beneficiile pentru Europa.