Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și ca Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt, este celebrată în fiecare an la 50 de zile după Paște și la 10 zile după Înălțarea Domnului. În 2025, aceasta va fi marcată în calendarul ortodox pe 8 și 9 iunie, ziua de luni fiind liberă legal în România pentru angajați. Evenimentul este considerat momentul fondator al Bisericii creștine, când Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, insuflându-le curaj și înțelepciune.

Rusaliile ocupă un loc esențial în traditia creștină și sunt însoțite de numeroase obiceiuri populare, menite să aducă noroc și să alunge forțele răului. În acest context, sărbătoarea combină semnificația teologică cu manifestările culturale și folclorice specifice zonei noastre.

Originea și semnificația sărbătorii

Rusaliile se numără printre cele mai vechi sărbători creștine, fiind celebrate încă din secolul I, în epoca apostolică. Inițial, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului, însă începând cu secolele IV-V, aceste evenimente au fost separate: Înălțarea a fost fixată la 40 de zile după Paște, iar Rusaliile la 50 de zile.

Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, așa cum este relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2). Acest moment este considerat începutul misiunii apostolice și al întemeierii Bisericii, deoarece apostolii, înzestrându-se cu darul vorbirii în limbi, au început să predice Evanghelia și să convertească oameni din diverse popoare, determinând extinderea rapidă a comunității creștine.

Tradiții și obiceiuri populare

Pe lângă semnificația religioasă, Rusaliile sunt însoțite de numeroase tradiții care se păstrează în special în cultura populară românească.

Dansul călușarilor

Unul dintre cele mai reprezentative obiceiuri este dansul călușarilor, practicat predominant în regiunile Oltenia și Muntenia. Călușarii, tineri costumați tradițional, execută un dans ritualic menit să alunge spiritele rele și să aducă sănătate și noroc comunității.

Frunzele de nuc și de tei – simboluri ale Rusaliilor

În ziua Rusaliilor, credincioșii comemorează „limbile de foc” care s-au pogorât asupra apostolilor, simbolizate în tradiția populară prin frunzele de nuc și de tei. Acestea sunt considerate purtătoare de har și protecție.

Frunzele sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și apoi sunt așezate în case, la icoane, uși sau ferestre, ca semn al binecuvântării. De asemenea, un obicei răspândit este stropirea cu apă sfințită a animalelor și a gospodăriei, pentru a proteja familiile de pericole.

Interdicții în perioada Rusaliilor

Tradiția populară impune și o serie de restricții în timpul sărbătorii. Nu se lucrează în agricultură sau gospodărie, deoarece se crede că acest lucru ar putea atrage mânia Rusaliilor. De asemenea, este interzisă intrarea în pădure sau dormit afară, din cauza superstiției că Rusaliile pot răpi sufletul celor neatenți.

Femeile nu trebuie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a evita ghinionul. În plus, sâmbăta înaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, cunoscută drept Moșii de vară, când se împart colaci și alte alimente pentru sufletele celor adormiți.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]