Creșterea normei didactice cu două ore, măsură adoptată în această vară și care a stârnit nemulțumiri în rândul profesorilor, a reaprins vechi tensiuni între cadrele didactice din învățământul primar și cele din învățământul gimnazial și liceal. Profesorii se întreabă cum vor respecta învățătorii noile obligații privind orele remediale, având în vedere că aceștia sunt încadrați pe posturi, nu pe catedră, și că programul lor este diferit.

În urma deciziei de a majora norma de predare de la 18 la 20 de ore pentru majoritatea profesorilor, inclusiv pentru cei cu normă redusă, învățătorii au fost obligați să desfășoare două ore de învățare remedială, timp de două zile pe săptămână. Această schimbare a generat discuții aprinse pe rețelele sociale, unde cadrele didactice din gimnaziu și liceu au exprimat nemulțumiri legate de echitatea măsurii, considerând că învățătorii nu vor putea sau nu vor dori să îndeplinească această obligație suplimentară.

Nemulțumiri și controverse între profesori și învățători

O întrebare frecventă în discuțiile dintre cadrele didactice a fost: „Învățătorii cum fac cele două ore remediale?” Un răspuns frecvent întâlnit a fost că, în realitate, aceștia nu le fac, iar diferențele de normă și salariu între învățători și profesorii de gimnaziu sau liceu sunt considerate inechitabile. În cazul învățătorilor de la clasa pregătitoare, de exemplu, normele sunt de 15 ore, restul fiind predate de profesori pe discipline precum educația fizică, limbile străine sau religia.

Unii învățători susțin că, de fapt, au desfășurat deja activități remediale atunci când au observat că elevii au nevoie de sprijin suplimentar, fără a fi impus de minister. „Lucrez cu copiii exerciții adaptate nevoilor lor, selectate în funcție de dificultățile observate în timpul lecțiilor”, explică o învățătoare, în timp ce alta amintește că, pe parcursul a 36 de ani de activitate, a oferit voluntar ore remediale copiilor care aveau nevoie de sprijin, fără a fi condiționată de vreo cerință oficială.

Pe de altă parte, învățătorii de la clasele mici, în special la clasa pregătitoare, semnalează dificultăți în aplicarea programului de învățare remedială, având în vedere vârsta mică a copiilor și faptul că aceștia nu pot petrece ore întregi concentrându-se la activități stricte. „Ce remediezi la clasa pregătitoare, când copiii nu pot sta nici două ore la măsuțe?”, se întreabă un învățător, subliniind că la această vârstă prioritare sunt nevoile socio-emoționale și de adaptare, mai mult decât competențele academice.

Discuții aprinse privind programul after-school și „curba de efort”

În cadrul dezbaterilor, a fost adusă în discuție „curba de efort”, un concept pedagogic care arată că la vârste fragede copiii nu pot susține eforturi cognitive îndelungate. Totuși, unii comentatori reproșează învățătorilor că ignoră această curbă atunci când desfășoară activități în cadrul programelor after-school, care presupun plata unor taxe de către părinți. În replică, un învățător a explicat că participarea la after-school este opțională și că părinții înscriu copiii acolo pentru a beneficia de supraveghere și sprijin la teme, nu pentru că programul școlar ar impune acest lucru.

O învățătoare cu experiență din mediul rural a relatat că în zonele respective nu există after-school-uri sau meditații plătite, iar sprijinul acordat copiilor se face în condiții modeste, cu resurse limitate, dar cu dedicare și empatie față de elevi.

Programul de Învățare Remedială: obiective și organizare

Orele de învățare remedială din învățământul primar sunt organizate conform unei metodologii clare, prin Programul de Învățare Remedială, care urmărește sprijinirea elevilor cu dificultăți în dobândirea competențelor-cheie, acordând o atenție specială literației. Programul vizează, de asemenea, dezvoltarea gândirii critice și creative și susținerea elevilor capabili de performanțe ridicate.

Activitățile se desfășoară în grupe eterogene, formate astfel încât să permită învățarea diferențiată și colaborativă, adaptată nevoilor individuale. De regulă, grupele cuprind între 6 și 12 elevi, însă numărul poate varia. Învățătorii pot lucra, în condiții excepționale, și cu elevi din alte clase, respectând principiul nediscriminării.

Programul se organizează în două zile pe săptămână, cu sesiuni de câte 45 de minute, înainte sau după orele obligatorii. Activitățile pot avea loc în spațiile școlii, în alte unități școlare sau în spații autorizate puse la dispoziție de autoritățile locale. Este interzisă desfășurarea acestora în spații neautorizate, în sedii de partide politice sau în spații private ale personalului didactic sau auxiliar.

Tipuri de activități remediale și participarea elevilor

Activitățile remediale au mai multe obiective:

• Remedierea – corectarea lacunelor fundamentale prin exerciții structurate, cu dificultate gradată, feedback imediat și utilizarea unor instrumente formative eficiente.
• Consolidarea – întărirea și aprofundarea cunoștințelor și competențelor dobândite, prin exersare variată și recapitulări.
• Aprofundarea și extinderea – dezvoltarea gândirii critice și creative, prin studii de caz, proiecte aplicative și utilizarea resurselor digitale, susținând totodată și elevii cu potențial ridicat.
• Aplicarea competențelor – folosirea cunoștințelor în rezolvarea situațiilor practice din viața de zi cu zi.

Participarea elevilor la program nu este obligatorie și se face pe baza recomandării scrise a cadrului didactic, cu acordul părintelui sau reprezentantului legal, sau prin înștiințarea scrisă a acestora către școală. Retragerea din program poate fi solicitată oricând de părinți printr-o cerere scrisă, inclusiv online.

Prezențele și absențele elevilor sunt consemnate într-un catalog special, iar cadrele didactice înregistrează activitatea în condica de prezență. Nu se acordă calificative pentru orele remediale, iar profesorii nu pot refuza participarea unui elev, deși pot recomanda frecventarea acestor ore chiar și în cazul copiilor ai căror părinți nu au solicitat înscrierea.