Șerban Cionoff: PE TRAIAN BĂSESCU L-AU LUAT GURA ŞI TASTATURA PE DINAINTE !

 

Doamne apără şi păzeşte! Mare lucru, zău aşa, şi cu vorbele astea care  îţi ies din gură( mai nou, din tastatură ) şi te dau de gol mai ceva decât înregistrările din dosarele DNA-ului!

Uite, nu mai departe decât ce a scris ex-preşedintele Traian Băsescu. Adică, vroind să le arză una zdravănă peste meclă la toţi cei care mor de grija lui, Matrozul eşuat, după ce dă de veste că s-a mutat (provizoriu, chipurile !) la Palatul din Scroviştea- fosta reşedinţă a Regelui Ferdinand Întregitorul şi a Reginei Maria-, face menţiunea cum  că a comis mutarea asta “pentru a  nu-mi încăca (sic!) inutil facturile la întreţinere”.

Distribuie prietenilor

La o primă şi cam superficială(aş zice eu) vedere, nu-i moarte de om. Chiar aşa? Ce mare lucru… I-a scăpat şi omului , acolo, un “r”, de la verbul ”a încărca-încărcare”.

Cu toate astea , ca unul care am mai citit ceva despre cuvintele care ascund sau, dimpotrivă, trădează o obsesie sau chiar o teamă profundă sau devastatoare de-a binelea din partea celui ce le scrie şi/sau le rosteşte, am părerea că nu putem trece prea uşor peste această întâmplare

Aşadar, ia să recitim noi expresia – “a încăca”( cu sau fără “nu”)- şi, după asta, să o despărţim în silabe . După aceea, să îi mai adăugăm şi un “t” final.

Şi, după ce am făcut toate operaţiunile astea, ia să mai vedem noi şi ce a ieşit?!…

Păi a ieşit o expresie despre care, înainte să o rosteşti cu voce tare, îţi vine numaidecât să spui, aşa cum făcea şi răposatul Eugen Barbu:” să mă ierte copiii ăştia!”

Trecând, acum, peste peste pudibunderia de rigoare, haideţi să mergem mai departe şi să vedem cam ce obsesii sau ce spaime s-ar afla în spatele pârdalnicei ziceri.

O primă ipoteză ar fi aceea că, a venit vremea ca Amiralul Dezastrului Naţional să îşi dea seama în ce stare ne-a “încăca”(cu sau fără “t”!) au lăsat România , el şi şleahta lui, după cei zece ani de dictatură bezmetecă.

În ordine firească, urmează cea de a doua obsesie a Debusolatului Suprem al României, mai precis aceea care se se referă direct la cât de “încăca”(iarăşi, cu sau fără ”t”!) au intrat el şi şleahta sa de haidamaci de pe urma furtişagurilor lor abjecte care au lăsat ţărişoara în sapă de lemn.De pe urma acestei stări de a “încăca” trebuind ei, mintenaş să răspundă în faţa Legii!

Aceste două ipoteze fiind formulate doar la o primă analiză a textului. Sigur, există în ştiinţa analizei critice a textelor (literare dar nu numai…) o metodologie de abordare care se referă, direct, la stările emoţionale care dictează , fie şi inconştient, folosirea unor anume expresii. Motiv pentru care, după cum bine se cunoaşte, în folclorul nostru există sintagma“ l-a luat gura pe denainte”.

Aşa încât, fie că analizăm formularea “ a încăca” din punct de vedere al psihologiei, fie că o analizăm din perspectiva  bilanţului celor zece ani de băsism- catastrofal- dezvoltat, tot acolo ajungem.

Adică la expresia aceea pe care nu îmi venea la îndemână să o rostesc în public, ascunzându-mă după citatul marelui scriitor care a fost şi va rămâne Eugen Barbu:”să mă ierte copiii ăştia!”

Şi, dacă tot  am vorbit despre copii, haideţi să ne amintim şi de vorba lor ştrengărească:”Traian Băsescu, ia aminte, cine zice “a încăca”, ăla e!…