Dezordinea și programul trăit alandala mi s-au părut, multă vreme, un lux. M-am bucurat de ele cu voluptate și am înlocuit cu luxul risipei de timp și de spațiu celelalte răsfățuri pe care mi se părea că viața nu mi le-a îngăduit. Aruncă alții cu bani în stânga și-n dreapta? Își cumpără haine superbe și-apoi nu le mai poartă? Își schimbă mașina, pantofii, iubiții, concediile, fără să se gândească de două ori?
Treaba lor…

Eu risipesc timpul. Risipesc creativitatea. Dau în stânga și-n dreapta idei, suflet, gânduri de preț și zile întregi în care, la final de zi, pot spune cu mâna pe inimă că n-am făcut nimic. Îmi bat joc de lucruri cu mult mai valoroase decât nimicurile lor frumos ambalate. Las pe mâine ce pot face azi, iar iubirea de astăzi o las pentru ieri, când era mai frumoasă. Să rămână acolo, în amintiri, unde nu-mi mai cere nimic.
Câți dintre voi n-au făcut la fel?! Aud răspunsurile, să știți, chiar dacă nu le veți rosti cu voce tare!

Izolarea m-a călăuzit, pas cu pas, către lucruri pe care mi le credeam pe veci interzise. Am început să fac ordine în cămară, de teama de-a nu rămâne flămânzi, apoi m-am gândit că n-ar fi rău să sortez medicamentele, să știu ce am, ce n-am, pe ce contez. Da, primul impuls al organizării mi-a venit din frică. Apoi am descoperit bucuria de-a rândui și alte lucruri, și alte cotloane și colțuri din casă. Și apoi colțuri din suflet, din gând și din inimă.
Odată cu programul de școală al Izei, pe care am învățat să-l descarc și să-l urmăresc din Seesaw – aplicația pe care o folosește școala ei minunată pentru a ține legătura cu elevii – am învățat să-mi fac și mie programul pe zile, pe ore, pe săptămâni trăite cu noimă. Și-am descoperit un adevăr esențial, pe care mi-l mai spusese cândva Robin Sharma, dar îmi intrase pe o ureche și-mi ieșise prin ambele: Avem timp de ajuns pentru toate, dacă îl împărțim cu iubire! Nu există genii, doar oameni organizați și care știu să-și păstreze concentrarea pe ceea ce fac. Există un ritual al schimbării obiceiurilor care ne va conduce direct spre fericire…

Dacă învățăm să facem un singur lucru o dată, fără să ne lăsăm distrași de notificări, de conversații fără noimă, de aruncatul cu un ochi pe facebook și altul pe geam, treburile se fac repede și eficient. Dacă ne preschimbăm rutina în ritual, programul nostru are căsuțe de ajuns pentru muncă și pentru bucurie. Dacă nu risipim, vom avea de ajuns.
Eu mi-am deschis o agendă a zilelor fericite, ale căror rubrici mari le-am trasat dinainte, dar pe care o completez în fiecare zi cu lucruri noi, frumoase, sau cu provocări care mi s-au ivit pe neașteptate și pe care sunt mândră că izbutesc să le rezolv. În fiecare zi meditez și dincolo de programul de reconectare a mea cu Universul sunt mai senină, mai puternică, mai împăcată. În fiecare zi fac câteva minute de sport și mă simt bucuroasă, antrenată, tonifiată. În fiecare zi scriu o pagină sau câteva, pentru că scrisul e darul și refugiul meu, harul și superputerea pe care mi le-am atrenat o viață întreagă. (Care sunt ale tale?) În fiecare zi așez o masă festivă pentru mine și cei pe care îi iubesc, iar la masa noastră împreună fiecare dintre noi enumeră zece motive de recunoștință. În fiecare zi dau semne de iubire oamenilor care înseamnă ceva în viața mea, chiar dacă, acum, suntem la distanță unii de alții. În fiecare zi învăț sau recapitulez ceva la limba engleză. În fiecare zi învăț ceva despre mine însămi. În fiecare zi văd un spectacol de operă, de teatru sau un film. În fiecare zi iert ceva, pe cineva sau pe mine însămi și oblojesc amintirea cu iubire. În fiecare zi vorbesc cu trandafirii. În fiecare zi gătesc ceva bun. În fiecare zi citesc ceva bun. În fiecare zi spun ceva bun celor care mă ascultă. Și mai sunt o mulțime de alte lucruri pe care le fac zi de zi, pentru că am descoperit că, dacă faci ordine se face timp, dacă faci loc se face dragoste, dacă faci liniște se face bucurie, dacă faci curat se face abundență.

Am renunțat la risipă cum aș fi renunțat la un viciu. Cu greu. Dar cu mândrie și recunoștință. Știu azi că banii iubesc ordinea, lumina cheamă lumina, iar dragostea e atrasă de liniște. Sunt în siguranță, pentru că eu mi-am făcut loc în agendă pentru siguranță. Și știu că dacă trecem în agendă o rubrică pentru fericire, în fiecare zi vom fi fericiți. E atât de simplu! De aceea, spun mai departe, cu iubire, cu încredere, cu bucurie: Haideți să facem ordine! Haideți să facem pace cu noi! Haideți să ne dăm seama că ni s-a dat timp ca să pricepem că avem timp de ajuns pentru toate lucrurile care contează și pentru cele care ne vor face să creștem mai departe și să devenim cei ce suntem meniți a deveni. Ființe de lumină, emisari ai binelui, purtători de noroc…