La data de 30 octombrie 1961, în contextul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a efectuat un test cu cea mai puternică bombă creată vreodată de om.

Cunoscută sub numele de „Bomba Țarului”, aceasta a fost o demonstrație de forță concepută ca un mesaj nuclear pentru Statele Unite și restul lumii.

Experimentul s-a desfășurat deasupra arhipelagului Novaia Zemlia din Oceanul Arctic. Dispozitivul, cântărind 27 de tone, a fost transportat de un bombardier Tupolev Tu-95 modificat, care l-a ridicat la o altitudine de peste 10.000 de metri. Sub comanda maiorului Andrei Durnovțev, bomba a fost lansată și a detonat la aproximativ 4.000 de metri deasupra solului, eliberând o energie echivalentă cu cea a circa 4.000 de bombe de la Hiroshima.

Explozia de 50 de megatone a creat o ciupercă atomică ce s-a înălțat la 64 de kilometri în atmosferă, o altitudine superioară celei la care zboară unii sateliți. Onda de șoc generată a înconjurat planeta de trei ori și a provocat spargerea geamurilor la clădiri aflate la peste 1.000 de kilometri distanță. În punctul zero, presiunea atmosferică a atins 211 tone pe metru pătrat, iar temperatura a urcat la milioane de grade.

Deși a fost o bombă cu hidrogen, care a generat o contaminare radioactivă mai scăzută comparativ cu alte dispozitive similare, impactul său ecologic și moral a fost considerabil. Se estimează că această singură detonare a fost responsabilă pentru 15% din totalul radiațiilor emise de testele nucleare efectuate în secolul XX.

Puterea armei i-a înspăimântat chiar și pe liderii sovietici, care au anulat ulterior proiectul de a construi o versiune dublă, de 100 de megatone. „Bomba Țarului” rămâne cel mai puternic dispozitiv exploziv detonat în istorie.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]