AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Ce se ascunde în spatele „cuceririi nordului”? Miza uriașă din noul context geopolitic.

Topirea gheții polare declanșează o nouă competiție pentru controlul Nordului. În timp ce Rusia deține supremația cu cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață, țări precum SUA, Canada și China își accelerează programele de înarmare navală. Miza este uriașă, incluzând noi rute maritime și accesul la resurse strategice care ar putea modifica echilibrul global de putere.

Rusia este liderul incontestabil în regiunea arctică, având în serviciu 47 de spărgătoare de gheață, conform datelor furnizate de Mihail Grigoriev, directorul firmei de consultanță Gecon din Moscova. Aceste nave sunt echivalente cu ceea ce Canada și SUA clasifică drept spărgătoare de gheață grele sau medii. Grigoriev a adăugat că alte 15 nave rusești sunt în construcție, iar un contract a fost semnat pentru încă una. Propaganda rusă folosește frecvent povestea spărgătorului de gheață sovietic Moscova, care în februarie 1985 a salvat mii de balene blocat în ghețurile din Orientul Îndepărtat. Lansat în 1959, Moscova a fost cel mai mare spărgător de gheață cu propulsie nonnucleară din lume, deși a fost construit în Finlanda.

În acest context, Canada face pași importanți pentru a-și moderniza flota. Luna trecută, la un șantier naval din Finlanda, a început construcția unui nou spărgător de gheață, scrie Bloomberg. Nava, denumită CCGS Arpatuuq, va avea coca asamblată din 10.000 de tone de oțel în următorii trei ani, după care va fi transportată la Quebec pentru finalizare. Cu un cost de 3,3 miliarde de dolari, nava de 139 de metri va fi dotată cu heliport, hangar și va putea găzdui 100 de membri ai echipajului. Lansarea este programată pentru 2030.

Acesta va fi primul spărgător de gheață greu construit, cel puțin parțial, în Canada în peste 50 de ani. Nava va dispune de deschizături speciale pentru scufundări, care vor permite accesul direct la Oceanul Arctic pentru cercetare și, posibil, pentru supraveghere militară. Un al doilea spărgător de gheață greu, CCGS Imnaryuaq, se află deja în construcție la șantierele navale Seaspan din Vancouver. În prezent, Canada deține un singur spărgător de gheață greu, aflat într-o stare precară.

Guvernul canadian a alocat fonduri pentru achiziționarea a 25 de noi spărgătoare de gheață, ceea ce va dubla flota actuală. Urgența acestui program a crescut pe fondul deteriorării relațiilor cu Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a amenințat cu taxe vamale și a sugerat că țara ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA. Ca răspuns, prim-ministrul Mark Carney a anunțat cheltuieli suplimentare de 9 miliarde de dolari pentru apărare, subliniind că „capacitatea de a patrula şi apăra teritoriul arctic” este „crucială pentru suveranitatea Canadei”.

Și Statele Unite au ambiții mari. Fostul președinte Donald Trump și-a exprimat dorința de a adăuga 48 de nave la flota americană de spărgătoare de gheață. Bugetul adoptat anul acesta include o alocare de 8,6 miliarde de dolari pentru demararea programului, sumă suficientă pentru construcția a 17 nave, conform estimărilor Gărzii de Coastă a SUA.

Competiția este alimentată de schimbările climatice, care duc la dezghețul Polului Nord. Acest fenomen deschide noi rute de transport maritim, care anterior erau impracticabile, și facilitează accesul la zăcăminte de petrol, gaze și depozite de minerale. Totodată, topirea gheții face ca zone vaste, anterior inaccesibile, să devină disponibile pentru activități militare.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!