Numărul românilor care se confruntă cu blocarea temporară a conturilor bancare este în creștere, fenomenul fiind cauzat de ignorarea solicitărilor de actualizare a datelor personale. Utilizatorii pot constata, adesea fără un avertisment suplimentar în momentul tranzacției, că nu mai pot efectua plăți online, retrageri de numerar sau transferuri până la furnizarea informațiilor cerute de instituțiile financiare.

Deși există percepția că o bancă nu poate restricționa accesul la fondurile proprii ale unui client, cadrul legal actual impune instituțiilor de credit obligația de a verifica periodic identitatea și situația financiară a acestora. În cazul în care anumite informații își pierd valabilitatea sau dacă documentele solicitate nu sunt transmise în termenul indicat, sistemele informatice ale băncilor pot activa automat restricții asupra conturilor respective.

Aceste proceduri sunt parte integrantă a mecanismului KYC (Know Your Customer – „Cunoaște-ți clientul”), prin care băncile sunt obligate să confirme validitatea informațiilor despre utilizatori. Reglementările sunt stipulate atât în legislația națională, cât și în normele europene destinate combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În anul 2026, aceste verificări au devenit mai riguroase, pe fondul noilor obligații fiscale și al unei monitorizări mai atente a fluxurilor financiare.

În cele mai multe situații, blocarea nu presupune dispariția banilor, ci suspendarea anumitor operațiuni până la clarificarea datelor. Printre problemele care pot apărea se numără:

• imposibilitatea de a efectua transferuri bancare;
• blocarea plăților realizate cu cardul;
• restricționarea retragerilor de la bancomat;
• întârzieri în încasarea salariilor sau a altor sume;
• limitarea accesului la aplicațiile de internet banking.

Cele mai mari riscuri de restricționare apar în cazul clienților care nu reacționează la mesajele transmise de bancă prin SMS, e-mail, scrisori oficiale sau prin aplicațiile mobile. Situațiile care pot genera blocaje temporare includ:

• Expirarea cărții de identitate (duce la restricții de tranzacționare);
• Neactualizarea adresei de domiciliu sau a numărului de telefon (poate bloca anumite servicii);
• Lipsa detaliilor privind sursa veniturilor (necesită verificări suplimentare);
• Ignorarea notificărilor oficiale primite de la instituția bancară;
• Documente de identificare expirate în cazul firmelor (blochează plățile și încasările).

Pentru companii și Persoane Fizice Autorizate (PFA), procedurile pot fi mai complexe, deoarece băncile pot solicita certificate constatatoare recente, detalii despre administratori, asociați sau beneficiarii reali ai entității. Efectele acestor blocaje automate, care se aplică imediat după expirarea termenului limită, pot fi severe pentru firme, putând duce la imposibilitatea achitării salariilor, a taxelor către bugetul de stat sau a facturilor către furnizori.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]