O analiză detaliată publicată de Financial Times prezintă situația critică de la Cernobîl, unde o dronă rusească de tip Shahed a lovit, în urmă cu mai bine de un an, structura de protecție a reactorului 4. Incidentul a provocat o breșă în scutul metalic sub formă de boltă, generând îngrijorări majore la nivel european privind siguranța sitului nuclear.

În februarie 2025, impactul dronei cu arcul metalic a deteriorat grav stratul exterior al construcției. Această structură, finalizată în urmă cu mai puțin de un deceniu, a fost concepută pentru a sigila „sarcofagul” de beton ridicat în grabă în 1986, imediat după explozia care a împrăștiat un nor radioactiv deasupra continentului.

Oleksandr Titarchuk, inginerul-șef al sitului, a recunoscut ulterior că evenimentul de anul trecut ar fi putut avea consecințe incontrolabile. Deși arcul fusese proiectat să izoleze reactorul avariat pentru cel puțin un secol, structura este acum compromisă, fiind expusă intemperiilor și riscului de coroziune. În interiorul acestui scut, care este suficient de mare pentru a cuprinde Statuia Libertății, se află sarcofagul de beton instabil și sute de tone de materiale radioactive, inclusiv uraniu și elemente transuranice.

Oficialii avertizează că, fără intervenții majore de reparație, procesul de coroziune se va instala în cel mult patru ani. Serhii Tarakanov, directorul general al centralei, subliniază că prăbușirea adăpostului de beton ar duce la eliberarea unui nor radioactiv în atmosferă. „Așa cum ne-a învățat 1986, radiația nu respectă granițele. Vântul va purta acești izotopi transuranici peste toată Europa”, a declarat Tarakanov, punctând că aceasta este o amenințare pentru întreg continentul.

Guvernul de la Kiev, aflat sub o presiune financiară imensă, a început demersurile pentru repararea breșei, însă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că sunt necesare aproximativ 500 de milioane de euro pentru a readuce situl la parametri de siguranță. Acest apel pentru fonduri vine într-un context internațional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de apropierea a 40 de ani de la dezastrul din 1986.

Structura „New Safe Confinement”, un proiect de 1,5 miliarde de euro finalizat în 2019, a fost prevăzută cu multiple straturi de protecție pentru a rezista la radiații, umiditate și fenomene meteo extreme, precum tornadele de categoria 3. Proiectanții nu au anticipat însă un conflict militar de amploare sau un atac direct cu dronă asupra instalației.

Cernobîl este situat în nordul Ucrainei, în apropierea graniței cu Belarus, pe o rută aeriană utilizată frecvent de rachetele și dronele rusești care vizează capitala Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a precizat că drona Shahed implicată în atacul din februarie 2025 zbura la o altitudine de doar 85 de metri, cel mai probabil pentru a nu fi detectată de sistemele radar.

Zona a fost militarizată încă din primele săptămâni ale invaziei din 2022, când trupele ruse au ocupat situl și au tranzitat „Pădurea Roșie”, una dintre cele mai contaminate regiuni din lume. Arcul metalic, care cântărește de aproape trei ori mai mult decât Turnul Eiffel, este dotat cu două macarale suspendate, operate de la distanță pentru a demonta secțiunile instabile ale vechiului sarcofag, cunoscut sub numele de „Obiectul Adăpost”.

În interiorul reactorului 4 se află în continuare următoarele materiale:

• Aproximativ 5.000 de tone de nisip, plumb și acid boric;
• Circa 190 de tone de combustibil nuclear sub formă de dioxid de uraniu;
• Mase topite de combustibil, oțel și beton, cu aspect de lavă.

Deși autoritățile afirmă că nu au existat scurgeri radioactive imediate, breșele au afectat sistemul de ventilație care trebuia să mențină umiditatea sub 40% pentru a preveni degradarea structurii. Balthasar Lindauer, directorul departamentului de siguranță nucleară al BERD, avertizează că, fără reparații, coroziunea va deveni inevitabilă până la sfârșitul acestui deceniu.

„Fără o carcasă etanșă, întregul sistem eșuează”, a avertizat Tarakanov. Deși gaura principală a fost acoperită temporar în octombrie 2025, soluția este considerată provizorie. Urmează alte două etape de reparații, una estimată la 5-10 milioane de euro și o a treia, mult mai complexă, pentru restabilirea integrală a funcțiilor de izolare.

Riscul major rămâne sarcofagul construit în 1986 în doar 200 de zile, care a depășit cu două decenii durata de viață prevăzută. Un impact indirect sau un șoc seismic ar putea provoca prăbușirea acestuia și dispersarea prafului radioactiv. Rafael Mariano Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a anunțat că lucrările de demontare a părților instabile au fost suspendate din cauza compromiterii structurii de izolare.

„În fiecare zi vedem rachete și drone deasupra zonei de excludere”, a declarat Tarakanov, subliniind pericolul ca aceste proiectile să lovească accidental obiective sensibile. În zonă se află, de asemenea, cel mai mare depozit de combustibil nuclear uzat din lume, un atac asupra acestuia putând declanșa o catastrofă globală. Directorul AIEA a reamintit că centralele nucleare nu trebuie să fie ținte militare și nici nu trebuie transformate în baze de operațiuni.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]