Ion Marin: Intelligence Denounce

Încep cu o o mică șaradă, de genul celor ce  sunt proprii serviciilor. Iat-o: SAUB contraatacă, vizat fiind, COKO, deși bate mai sus. Către ceea ce am putea spune ca fiind ochiul atoatevăzător și timpanul atoateascultător. COKO nu mai este nevoie să precizăm ce  înseamnă. Ne-a lămurit site-ul Elenei Udrea ținut și în aceste vremi de restriște de neobosiții ei aplicanți, încât n-ai zice că proprietăreasa se relaxează la Beciul Domnesc – apud Mazăre, și el unul dintre sofisticații locatari, dar numai pentru o noapte.  COKO înseamnă, deci cuplul malefic, trădător, Coldea – Kovesi. SAUB, este tot o prescurtare pe care am operat-o din nevoia de simetrie: Serviciul Alternativ Udrea-Băsescu. Sigur, sintagma consacrată ar fi Serviciul Secret Udrea, alternativ cum ne-a lămurit ea însăși de atâtea ori. Acum însă, a intrat în ecuație și însuși unchiul său (”noi suntem nepoții lui Traian…Băsescu”, vă amintiți) din moment ce nepoata are unele dificultăți în noua sa postură. Pe care unchiulețul sau nenea, cum se mai spune celor ce-și trimit angajatele la produs, și ce altceva a fost relația lor?, o sprijină cum poate, conform paradigmei inventate de el când s-a invitat într-o dimineață la un post de televiziune vasal nu cu alt scop decât spre a comenta în direct saltul pupilei cu parașuta, sau al parașutei cu pu(pi)la, nu s-a înțeles prea bine. Cum nu se înțelege nici acum, deși procedeul s-a rafinat. Astfel, la fiecare prezentare a Elenei la instanță, televiziunile își împart echipele spre a fi prezente și la celălalt punct de interes al evenimentului: sediul PMP, unde, ca din  întâmplare, apare iar Traian Băsescu. Reiterând aceleași ode și imnuri pentru aleasa lui – în esență: e cinstită și vrea! – cărora dacă le-am da crezare ar trebui să ieșim în stradă și să ne îndreptăm spre arestul unde este martirizată spre a o elibera  cu forța din temnița în care au aruncat-o trădătorii COKO. De ce trădători? Păi, mai este nevoie să insistăm?  Nu spunea Băsescu pe când îi mai dădea o stea de general lui Coldea că l-a găsit maior? Nu spunea Udrea că ea a ajuns până într-acolo că s-a dus în puterea nopții acasă la Ponta spre a o planta pe Kovesi în funcția pe care o folosește acum să taie capul binefăcătoarei? Câtă ingratitudine. Mai cu seamă când auzi și cum l-a iertat Băse pe același Coldea deși avea demiterea lui pe birou.

Dar de ce nu a făcut-o?  Cine i-a dat peste mână. Și ce este cu această mână invizibilă care dirijează tot spectacolul și căruia toți se feresc să-i spună pe nume deși știu bine despre ce și cine este vorba, începând cu Udrea, care se mărginește să gângăvească despre COKO, probabil prin analogie cu Cokoș sau cu ”coco”, așa cum spun mafioții lor teancurilor de valută, în pungi de nailon sau sacoșe de voiaj. Ei, da forța de neoprit ce operează, spun cei ce știu ori cred că știu, este de nepronunțat și pentru cuplul sau serviciul alternativ Udrea-Băsescu, deși pentru ei este totul foarte clar. Începe să fie și pentru alții. De pildă pentru domnul Palada, care zice cu subiect și predicat, ca să ne referim la ticul  lui verbal și al altor semidocți, că lui i s-a spus, cu subiect și predicat, cum altfel, încă de acum doi ani, că va urma așa ceva într-o logică și strategie, țineți-vă bine, conspiraționistă! Adică, agenturili. La care făcea aluzie un alt personaj important  –nu, nu Ceaușescu, el a spus mai demult și timpul parcă i-a dat dreptate- , nu altul decât șeful STS, generalul -și el găsit maior de Băsescu!-, pe nume Opriș. El spunea, tot cu predicat și subiect (le-am inversat ca să evit cacofonia) că suceala de două milioane de voturi în două săptămâni  prin care Klaus Iohannis a devenit președinte indică un atac cibernetic. Deci, nu energetic, cum spuneau nu știu ce specialiști în ezoterie, ci atac cibernetic. Sau informatic.  Ori, cine poate pune la cale așa ceva? A trecut necomentată o asemenea afirmație ce poate fi ori o enormitate ori o enormă explicație pentru tot ce ni se pare inexplicabil în aceste zile în  care România coruptă moare odată cu regimul mafiot Băsescu, spre a se naște ce? Ce fel de Românie? Deocamdată, pe seama imaginilor furnizate de drone particulare postate pe rețele de socializare și evitate de fluxurile media main stream tragem concluzia că va fi o țară strong de teama căreia Putin dispare cu zilele și reapare palid ca după o cezariană fără anestezie. Curată cu siguranță, din moment ce aceiași cititori în conspirații vorbesc de iureșul spre Beciul Domnesc ca de un alt ”mani pulite”. În care nu au ce căuta pulifricii, cum ar spune cu lacrimi în ochi recent demisionatul ministru de finanțe, care crede că scheleții de două milioane de dolari pe care el îi îngropa  cum și trebuia prin cimitire, i-au fost scoși din dulap exact când s-a hotărât să elibereze poporul de sub exploatarea finanței mondiale.

Cândva, întrebat despre afacerea numită răpirea jurnaliștilor în Irak, Băsescu, convins că până atunci va căpăta imunitate pe vecie, anunța că abia peste cincizeci de ani se va ști. Iată că a apărut Munaf cel extras de americani, cum s-a spus, și a început să vorbească. Ba, și francezii s-au trezit să-și amintească de incendiul din portul Rouen despre  care Băsescu mai că a recunoscut într-un moment de uitare de sine că l-a pus chiar el. Ca să nu mai spunem de flota noastră și puhoiul de escrocherii locative și funciare. Acestea sunt spețe ce vor urma negreșit după deschiderea făcută de Parchetul General în cazul de șantaj continuat față de senatoarea Firea, Băsescu reacționând  cu noi acuzații, iar Udrea, din arest cu informații la schimb, accentuând ideea că este vorba de o conspirație împotriva lor, mai ceva ca împotriva odiosului și sinistrei. Explicația ne apare însă a fi mult mai simplă.

Iat-o aici în final, aproape în  clar. Tot ce se ventilează legat de valul aparent neiertător și nepartinic de arestări și rețineri ce vizează demantalerea regimului mafiot patronat de Băsescu trimite mai aluziv sau mai direct la o acțiune orchestrată de serviciile cele mai titrate în domeniu cu interese clare în materie. La COKO în primă instanță și la veriga următoare, în a doua. Poate fi și așa. Însă, coincidență sau nu, cele mai multe dosare în care cad grangurii ca obleții în setcă și până la urmă și cele două personaje ce au coordonat toată aceată frenezie a hoției în acest ultim deceniu sunt instrumentate pe baza instituției denunțului ce oferă fericitului scriitor diverse grade de impunitate până la iertare totală, ba și niscai beneficii deloc de neglijat – articol extrem de productiv, cum se vede în noua lege penală. În concluzie, până la servicii, deloc de neluat în seamă, cred că mai mult contează ceea ce am putea numi Intelligence Denounce. Și care operează, ca o mână nevăzută, într-adevăr,  și acea precisă selecție care duce mereu la Băsescu. Fiindcă e de observat că și atunci când, cu puține excepții, rechinii găbjiți  nu provin din cloaca băsistă, ei tot au trecut pe la școala lui (Mazăre, Vâlcov, foști pedeliști) sau Vanghelie și iubita, aspiranți ce n-au mai apucat să intre în distinsul club, pe care l-au servit mereu din umbră. Sau din ceață. Care începe să se disipeze.

Parteneri