Ion Marin: L-A DENUNȚAT GEOANĂ PE IOAN NICULAE?

 

Întrebarea mi se pare legitimă. S-a spus, de către cei ce știu, surse, acoperiți et ejusdem farinae (scriu pe înțelesul lui Vanghele, de care dl Geoană tocmai s-a dezis) că alde Pescariu, Florică, nea Stelian, Truică, Bejinariu și alte bidoane turnătoare nu sunt în beciul domnesc alături de  mituiții lor complici fiindcă i-au dat în primire pe ceilalți. Și s-au desistat, cum ar veni, înainte de a începe urmărirea penală a grupului de crimă organizată. Foarte interesant este că au făcut-o toți dintr-o dată de parcă le-a sunat goarna. Bun. Cinste lor, cinste denunțătorilor, cum și codul penal îi îndeamnă și-i premiază. Bunăoară cu ce au reușit să pună departe. Corect până la capăt ar fi să le dea ceva și din ce se ia de la denunțați, un comision, o șpagă ceva. Suntem în domeniu, nu? Mergem însă mai departe cu raționamentul și sărim la alt caz. La fel de răsunător. Bombă curată, dacă mai poate fi ceva numit bombă în aceste vremuri de breaking-news în formă continuată. Este cazul Ioan Niculae – Mircea Geoană! Cum adică de ce-i leg unul de altul cum i-au legat procurorii pe Niro cu Pinalti și pe Cocoș cu Copos, încolonându-i doi cîte doi ca pe elevii neascultători către arestul clasei (politice). Simplu: Ioan Niculae intră la bulău doi ani și jumătate fiindcă a finanțat campania din 2009 a lui Mircea Geoană cu 1,5 milioane de euro. Aici însă trebuie să rupem raționamentul și să atragem atenția d-lui Geoană că am pus semn de întrebare inclusiv în titlu. Fiindcă așa cum ne-a lămurit domnia sa, habar nu a avut de gestul acelui domn. Neștiind cine-i bagă un milion și jumătate în conturile campaniei, normal că nu el putea să-l denunțe. Dacă am dedus eu bine din mimica domnului Geoană s-ar putea să nici nu-l fi cunoscut pe aceast domn Niculae, poate să nici nu fi auzit de el, deși ca fost arbitru de fotbal în divizia județeană Ilfov poate că a aflat de echipa de fotbal Astra Giurgiu, fostă Ploiești pe care o păstorește chiar acest domn din Zimnicea de felul lui. Campania asta a fost pentru președinția României, dacă vă amintiți, pe care zice, domnul Geoană, ”eu cred că am și câștigat-o!”. Ne amintim și noi, dragostea noastră, cum să nu. A durat până a reușit să-i bage dl. Baconschi  pe toți românii din Paris, banlieue, Provence, provincii și teritorii de peste mări în urna de la ambasadă. Dar nu despre această mânărie a secolului vorbim aici, ci despre una mai recentă. Sau să-i zicem altfel. Tot pe franțuzește, deși domnul Geoană este anglo-saxon prin definiție, nu prin adopție sau imitație. Malentendu e cuvântul. Cum adică? Poate fi cineva condamnat deoarece a dat o mită, uriașă, fie vorba între noi, și destinatarul e bine merci? Ba, ne și anunță că se va asocia cu partidul care țintește guvernarea, ceea ce înseamnă că are temeiuri bune, asigurări zdravene s-o facă. Sau te pomentești că bonusurile pentru denunțuri (punem cazul, nu că dl. Geoană ar fi vizat în vreun fel) pot îmbrăca și astfel de forme de răsplată? Da, sunt multe întrebări, dar de ce le-am pune? Ca să ne aflăm în treabă ori ca să se întrebe și alții: dar de ce întrebați? Totuși, una de final, am mai pune: oare ce se mai aude cu celebrul cumnat al domnului Geoană? Nu de alta, dar cel al lui Ponta devenise la un moment dat mai vizibil decât liderul familiei lor, care momentan mai este  și al guvernului, ba și al patidului de guvernământ. Sau e de înțeles, o dată în plus că secundarul urmează principalul?

P.S. 1.  Domnul Ponta, că tot veni vorba de  excelența sa, îi dă cu sâc lui Putin. Da, să te usuci de oftică, cu trei de f. Sau cum a scris el ca adolescenții ciudoși:
Venim peste tine. Sau ceva pe aici. Să-ți fie fff clar!!!  Exact așa: fff. (cele trei semne de mirare ne aparțin, orișicât).

Distribuie prietenilor

P.S. Un alt domn cu puseuri adolescentine comentează entuziast sau distrus (după caz) meciurile Simonei Halep. Dacă meciul e la antipozi pe la prânz adică pe la două noaptea la noi, el postează pentru gânditorii lui cititori o avancronică de cu seara, apoi o transmisie directă pentru insomniaci și în fine editorialul gazetei pe la prânzișor. Dacă mai apar și replici de pe la vreo urâtă țeapănă la adresa jucătoarei din Constanța, apoi moartea (obosită) e pe ea. Eu cred că a devenit jenantă și pentru Simona această pasiune bolnavă, un fel de dragoste perversă din partea unui sexagenar libidinos, care a avut vreo șase neveste cu acte, întrecându-l pe celebrul CPT (C.P. Tăriceanu, a nu se inversa inițialele) la mustață. Toți o iubim și o apreciem pe Simona, dar fanul ei cu glugă de Savanarola răspopit stârnește greață. Cred că n-ar fi depalasat dacă iubitul fetei l-ar interoga bărbătește: ce poftești, mă, musiu?!