cînd ești fericit
aerul înconjurător scînteiază
materia își regrupează atomii
după legi neștiute
te trezești într-un țarc incandescent
ca pe o scenă numai a ta
cu sala plină de aplaudaci entuziaști
cu brațele doldora de flori
cu zîmbet netrucat în fiecare por
din tine
cînd ești fericit
devii contagios
și chiar vrei
să atingi fiecare om care trece
cu un cuvînt fericit și el
un cuvînt fertil ba mai mult
gata însămînțat
de tine
cînd ești fericit
și nu știi
rîvnești fericirea altora
ea e mai albastră mai împarfumată
mai seducătoare
după ce o furi
se îmbolnăvește subit
în țarc nu te mai poți întoarce
e atît de etanș
scena s-a prăbușit sub varii cataclisme
zîmbetul e doar o grimasă
de actor
cuvintele au tuse măgărească
inima bate ca un ceasornic plictisit
și începi să scrii pe toate gardurile
că ești fericit
fericit
fericit…
