Peste 60% dintre persoane apelează la inteligența artificială pentru a obține sprijin emoțional și sfaturi privind sănătatea mintală, însă aproape jumătate dintre aceștia se declară dezamăgiți de rezultate. Conform unui raport internațional recent, deși tehnologia devine un confident tot mai frecvent, calitatea interacțiunii rămâne sub așteptările multor utilizatori.

Creșterea globală a cazurilor de stres, anxietate și depresie a determinat tot mai mulți oameni să caute soluții în dialogul cu chatbot-urile, notează euronews.com. Această tendință este alimentată de faptul că AI-ul este disponibil în orice moment, oferă răspunsuri instantanee și elimină teama de a fi judecat de o altă persoană.

Studiul realizat de AXA și Ipsos în 18 țări arată că peste șase din zece respondenți utilizează inteligența artificială pentru probleme de ordin psihic. Datele indică faptul că aproximativ 42% dintre utilizatori urmează cu regularitate recomandările primite, ceea ce reflectă o încredere semnificativă în aceste instrumente digitale, chiar și în chestiuni sensibile precum depresia sau stresul.

Totuși, entuziasmul este temperat de realitate: aproape 45% dintre participanții la studiu sunt nemulțumiți de calitatea interacțiunii. Aceștia reproșează faptul că sfaturile primite sunt mult prea generale, nu au empatie și nu reușesc să se adapteze contextului personal al fiecărui individ.

Există mai mulți factori care contribuie la popularitatea acestor instrumente în rândul celor care caută ajutor:

• acces permanent, 24 de ore din 24;
• costuri reduse sau inexistente;
• anonimat și confidențialitate percepută;
• lipsa sentimentului de judecată;
• răspunsuri imediate.

Specialiștii în sănătate mintală avertizează însă că aceste aplicații nu pot substitui rolul unui psiholog sau al unui psihoterapeut. Deși pot fi utile pentru organizarea gândurilor sau oferirea de informații de bază, chatbot-urile nu au capacitatea de a înțelege complexitatea emoțiilor umane și nu pot interveni eficient în situații de criză majoră.

Experții atrag atenția și asupra riscului de a dezvolta o încredere oarbă în răspunsurile automate, fără a consulta un medic. De asemenea, sunt ridicate semne de întrebare cu privire la confidențialitatea datelor personale colectate de aceste platforme în timpul discuțiilor despre starea de sănătate.

În prezent, viziunea profesioniștilor este că inteligența artificială ar trebui să rămână un instrument complementar. Aceasta poate facilita accesul la informație și poate ajuta la identificarea momentelor când este necesar ajutorul specializat, dar nu poate reproduce empatia și experiența clinică dintr-o relație terapeutică reală.

Deși popularitatea acestor sisteme este în creștere, datele recente confirmă faptul că accesibilitatea nu este echivalentă cu satisfacția utilizatorului. Provocarea viitoare pentru tehnologie va fi găsirea unui echilibru între suportul digital și nevoia fundamentală de conexiune umană în tratarea problemelor emoționale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]