Profesorul doctor oncolog Florian Al. Nicula, care ocupă funcția de președinte al departamentului de sănătate din cadrul partidului S.O.S. România, a analizat posibilitatea unei pandemii de Hantavirus în cadrul unei intervenții la emisiunea lui Dan Diaconescu, difuzată la OTV. Acesta a realizat o paralelă între situația actuală și criza provocată de virusul COVID-19, subliniind că impactul pandemiei trecute ar fi putut fi diferit dacă cetățenii ar fi beneficiat de o informare corectă și detaliată.

Medicul a prezentat istoricul acestui virus, menționând că primele cazuri de îmbolnăvire în rândul oamenilor au fost documentate în timpul Războiului din Coreea, între anii 1951 și 1953. La acea vreme, 3.200 de militari americani au prezentat o febră de origine necunoscută, iar sute dintre aceștia au decedat. S-a stabilit ulterior că sursa infecției erau șoarecii din tranșee, militarii intrând în contact direct cu mizeria și excrementele rozătoarelor.

Identificarea oficială a agentului patogen a avut loc abia după 25 de ani, când un biolog coreean a izolat virusul la șoarecii din zona râului Hanta, de unde provine și denumirea de „hantavirus”. Aceasta a reprezentat prima confirmare științifică a transmiterii bolii de la animale la om. Ulterior, în 1993, Statele Unite s-au confruntat cu decese suspecte în rândul tinerilor, cauzate tot de o explozie a populației de șoareci. Cu acea ocazie, specialiștii americani au utilizat în premieră tehnologia PCR pentru a demonstra că virusul se răspândește prin aerosolii rezultați din dejecțiile rozătoarelor.

Un alt moment semnificativ în evoluția cunoștințelor despre acest virus a avut loc în 2018, în Patagonia. Într-o comunitate de 2.500 de locuitori, un bărbat infectat a participat la o aniversare cu 200 de invitați, declanșând un lanț de îmbolnăviri. Acesta a fost primul caz documentat care a demonstrat că hantavirusul se poate transmite și de la o persoană la alta.

În ceea ce privește situația din țara noastră, Florian Al. Nicula a precizat că România dispune de un sistem de monitorizare a acestor focare endemice. Datele arată o situație stabilă, cu mai puțin de zece cazuri înregistrate în ultimii cinci ani, majoritatea fiind localizate în opt județe din regiunea Moldovei, unde interacțiunea cu rozătoarele este mai frecventă.

Referitor la rata de mortalitate, aceasta variază în funcție de tulpină: aproximativ 1% în Europa Centrală și de Nord, între 10% și 20% pentru tulpinile asiatice care afectează rinichii, și între 30% și 50% în Statele Unite, unde virusul atacă plămânii.

Analizând un eveniment recent petrecut pe o navă din Argentina, unde trei persoane din cele 149 aflate la bord au murit, profesorul Nicula a explicat că experții internaționali și români rămân precauți, dar calmi. Specialiști din 26 de centre, alături de reprezentanți ai OMS și universități americane de prestigiu, susțin că boala nu are potențial pandemic. Această opinie este împărtășită și de profesorul Alexandru Rafila sau de medicul Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș”.

Statisticile arată că numărul deceselor provocate de hantavirus reprezintă mai puțin de o treime din mortalitatea cauzată de gripa obișnuită, atât în Europa, cât și în America. Deși experții independenți afirmă că virusul nu are caracter epidemic, medicul avertizează asupra pericolelor dezinformării: „pe fondul acesta de needucare, nu știi niciodată până unde se poate ajunge cu dezinformarea și câte poate înghiți populația”.

În finalul intervenției sale, președintele departamentului de sănătate al S.O.S. România a punctat importanța educației sanitare, ridicând o întrebare legată de prioritățile cetățenilor: „Oamenii au timp să se ocupe de sănătatea lor, când se izbesc de o serie de alte probleme, în viața lor de zi cu zi?”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]