Buni zori! V-am așteptat întoarcerea cu îngrijorare și astăzi mă bucur că sunteți același, “adică mut de sănătos”.

De câte ori moare un copil, Dumnezeu plânge și lacrimile cerului se transformă în ploi. Atunci când lacrimile sunt aduse de îngeri din înaltul cerului, ele pot să cadă sub formă de nea, albă și neprihănită așa cum doar sufletul unui copil este.

Vaccinul dvs. nu știu dacă vindecă cititorii prin poezie, dar în mod sigur a creat dependența noastră față de frumoasele versuri pe care le scrieți, uneori chiar le pictați în culorile minunate ale sufletului dvs. ce se zbate chinuit de povara lipsei graiului.

Astăzi toamna s-a trezit cu fața la perna ei făcută din puf de nori și e îmbufnată dându-ne frig, vânt și cenușiu. Soarele stă în fotoliul lui ceresc și ne trimite doar lumina. Căldura o păstrează în cuptoarele cerului pentru că îngerii prea ocupați cu oblojirea oamenilor au plecat și nu are cine să mai sufle în foale pentru a întreține căldura în cer.

Să aveți o zi frumoasă, încălzită de afecțiunea prietenilor care vă citesc zilnic.