Eu cu tălpile scriu poezii de iubire soarelui pe nisipul fierbinte. Marea cu fiecare flux îmi citește poeziile și zeul Neptun le recită iar frații lui Jupiter și Pluto care stăpânesc cerul le transmit mai departe spre Stăpânul Suprem. Harpele îngerilor cu sunetele lor duioase răspândesc poeziile pe pământ și eu le calc iarăși cu tălpile cuvintelor.

Scrieți maestre și tălpile dvs. vor recita poeziile pe care îngerii le vor răspândi prin muzica harpelor cerului iar Stăpânul celor văzute dar și a celor nevăzute poate că se va înduioșa și vă va înapoia ceea ce face ca tălpile cuvintelor să sângereze.

Minciuna pe care sinele o percepe ca pe un adevăr vă ține vulturii gândurilor în viață și le dă aripi să zboare ducând spre lume cuvintele durerii care s-a cuibărit în inima dvs.
Scorbura care este gâtul dvs. este acoperită de vorbele clădite prin scris și șarpele muțeniei este învins deoarece dvs. vorbiți cu degetele cu care mângâiați tastatura laptopului.

Tălpile dvs. transmit ierbii iubire prin toți porii cu care îi recită poeziile de dragoste, vorbind cu pământul reavăn, cu florile și primind mângâierea vântului ce răsfiră abia înmugurita salcie.