Senatorul S.O.S. România, Dumitru Manea (cunoscut sub pseudonimul Miron Manega), a lansat o critică dură la adresa autorităților, acuzând o lipsă de respect instituțional față de memoria lui Mihai Eminescu. Parlamentarul de Iași a reclamat faptul că, în urmă cu două zile, cu ocazia comemorării morții poetului național, președintele de ședință, Mircea Abrudean, ar fi respins în două rânduri solicitarea de a păstra un moment de reculegere.

Manea a descris această situație drept o formă de „mitocănie instituțională” și a sugerat că atitudinea oficialilor ar putea fi rezultatul unor directive externe. De asemenea, senatorul și-a exprimat nemulțumirea față de ceilalți vorbitori care au susținut alocuțiuni despre Eminescu, dar care nu au cerut, la rândul lor, omagierea acestuia prin tăcere.

În cadrul intervenției sale, Dumitru Manea a subliniat că Mihai Eminescu nu trebuie privit doar ca un poet, ci ca un veritabil doctrinar și pilon al politologiei românești. Potrivit senatorului, opera publicistică a lui Eminescu prezintă statul ca pe un organism viu, a cărui evoluție trebuie să fie naturală și organică, respingând categoric „formele fără fond” sau preluarea mecanică a unor modele străine care nu corespund realităților societății românești.

Senatorul a evidențiat capacitatea de analiză geopolitică a lui Eminescu, pe care îl consideră un precursor al acestui domeniu. Manea a amintit că textele eminesciene despre Rusia țaristă, Austro-Ungaria, Basarabia și echilibrul european demonstrează o înțelegere profundă a mecanismelor puterii și a strategiilor marilor imperii în raport cu statele mici.

Referitor la poziționarea politică a lui Eminescu, Dumitru Manea a explicat că acesta nu a fost strict conservator sau liberal, ci a acționat în funcție de necesitățile istorice ale vremii, căutând să protejeze valorile comunitare în fața unui exces de individualism. Pentru a ilustra viziunea lui Eminescu asupra profilului etnic al poporului român, senatorul a citat un fragment publicat în „Curierul de Iași” în noiembrie 1876:

„Constatăm, mai înainte de toate, că românii nu sunt coloniști, venituri, oamenii nimănui, ci pretutindeni unde locuiesc sunt autohtoni, populație nepomenit de veche, mai veche decât toți conlocuitorii lor. Și apoi ni se pare că niciun neam de pe fața pământului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decât românul, pentru că nimeni nu este mai tolerant decât dânsul. Singure țările românești sunt acelea în care, din vremuri străvechi, fiecare a avut voie să se închine la orice Dumnezeu a vroit și să vorbească ce limbă i-a plăcut. Nu se va găsi nicio țară în care să nu se fi încercat de a face prozeliți din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă. Hughenoții în Franța, maurii în Spania, polonii față cu rutenii, ungurii cu românii, toți au încercat a câștiga pentru cercul lor de idei populațiile conlocuitoare, și aceasta prin presiune, cu de-a sila. Românii privesc cu stoicism neschimbat Biserica Catolică, atât de veche în Moldova, și nu le-a venit în minte să silească pe catolici de a deveni orientali. Lipovenii fug din Rusia și trăiesc nesupărați în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanții, evreii, toți pot spune dacă guvernele românești au oprit vreo biserică sau vreo școală armenească, protestantă sau evreiască: niciuna.”

În finalul intervenției sale, senatorul Dumitru Manea a invocat cuvintele lui Emil Cioran din lucrarea „Schimbarea la față a României”, pentru a sublinia caracterul excepțional al geniului eminescian în cultura națională:

„Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Niciunul nu ne-am lăudat cu el? Căci nu l-am declarat cu toții o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acela pe care și Buddha ar fi fost gelos? Fără Eminescu am fi știut că nu putem fi decât esențial mediocri, că nu există ieșire din noi înșine și ne-am fi adaptat perfect condiției noastre minore.”

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]