Alfiyan Elfatah, un indonezian de 31 de ani, resimte zilnic efectele locuirii în ceea ce a devenit oficial cea mai mare aglomerare urbană a planetei. Naveta sa între periferia Jakartei și centrul economic durează patru ore, într-un peisaj marcat de blocaje rutiere și o infrastructură care nu mai face față expansiunii accelerate.

O actualizare a metodologiei de evaluare utilizate de Organizația Națiunilor Unite a plasat Jakarta pe prima poziție la nivel mondial, cu o populație de aproximativ 42 de milioane de locuitori. Astfel, capitala Indoneziei a devansat Tokyo, care este estimat în prezent la circa 33 de milioane de persoane.

Această ascensiune în clasament nu este rezultatul unei creșteri demografice bruște, ci al modului în care ONU definește acum limitele urbane. Noua abordare nu se mai limitează la granițele administrative, ci analizează zonele urbane funcționale. Acestea includ orașul central și localitățile satelit, precum Tangerang, Bekasi sau Bogor, strâns legate de capitală prin fluxurile de forță de muncă și transport.

Deși oficial Jakarta numără aproximativ 11 milioane de locuitori, integrarea rețelei metropolitane a transformat-o într-un sistem gigant. Această schimbare de perspectivă a propulsat orașul de pe locul 30, ocupat în 2018, direct în vârful ierarhiei globale. Deși autoritățile locale au rezerve față de noua definiție, ele admit că situația reprezintă un semnal de alarmă critic.

Datele ONU subliniază o tendință globală de urbanizare fără precedent: aproape 45% din populația lumii trăiește în orașe, iar până în 2050, mediul urban va absorbi două treimi din creșterea demografică mondială. Numărul megaorașelor cu peste 10 milioane de locuitori a crescut de la 8 în anul 1975 la 33 în 2025, majoritatea fiind situate în Asia.

Jakarta reprezintă un studiu de caz pentru acest model de dezvoltare:

• generează aproximativ 17% din Produsul Intern Brut al Indoneziei;
• reprezintă principalul pol de atracție pentru milioane de navetiști;
• reunește puterea financiară, politică și simbolică a statului.

Totuși, progresul economic vine cu un preț ridicat. Potrivit Financial Times, orașul se confruntă cu poluare severă, costuri imense ale locuințelor și o problemă geografică gravă: scufundarea solului cu până la 20 cm anual în anumite sectoare.

Guvernatorul capitalei a promis fonduri substanțiale pentru transportul public, în condițiile în care între 3,5 și 4 milioane de oameni fac naveta zilnic, însă mai puțin de 25% utilizează mijloacele de transport în comun. Spre deosebire de metropole precum Shanghai sau Tokyo, Jakarta suferă din cauza lipsei unei rețele de metrou integrate la nivel regional, funcționând mai degrabă ca un magnet economic decât ca un sistem urban echilibrat.

Pentru a decongestiona zona, Indonezia a demarat proiectul Nusantara, o nouă capitală construită în insula Borneo, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari. Totuși, specialiștii avertizează că mutarea centrelor administrative nu va opri fluxul de populație către Jakarta atât timp cât oportunitățile economice rămân concentrate acolo.

Raportul ONU evidențiază și un aspect surprinzător: orașele mici și mijlocii au un ritm de creștere mai rapid decât giganții urbani. Din cele 12.000 de orașe monitorizate, 96% au sub un milion de locuitori, sugerând că viitorul ar putea aparține rețelelor urbane mai ușor de gestionat.

În acest context global, România păstrează o pondere ridicată a populației rurale, însă Bucureștiul tinde să devină un pol unic de concentrare economică, în timp ce orașele de dimensiuni medii fac eforturi pentru a rămâne competitive.

Top 10 cele mai mari orașe din România:

• 1. București – ~1,7–1,8 milioane: Principalul motor economic, cu cea mai mare densitate de investiții și salarii.
• 2. Cluj-Napoca – ~280.000: Centru de referință pentru IT, servicii și mediul universitar.
• 3. Iași – ~270.000: Pol regional strategic pentru zona Moldovei și centru academic.
• 4. Timișoara – ~250.000: Hub industrial puternic, conectat strâns cu piețele vestice.
• 5. Constanța – ~260.000: Punct strategic prin portul maritim, turism și logistică.
• 6. Craiova – ~230.000: Cel mai important centru industrial din Oltenia.
• 7. Brașov – ~250.000: Destinație turistică majoră și pol industrial cu atractivitate rezidențială.
• 8. Galați – ~220.000: Centru al industriei grele și port fluvial.
• 9. Ploiești – ~180.000: Economie bazată pe sectorul energetic, favorizată de proximitatea față de București.
• 10. Oradea – ~180.000: Model de eficiență administrativă și regenerare urbană.

Este important de menționat că aceste cifre pot varia în funcție de metodologia utilizată (populație rezidentă versus domiciliu). În cazul Bucureștiului, zona metropolitană extinsă depășește pragul de 2,2 milioane de locuitori.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]