Lucian Avramescu: Sunt mai tânăr, doamnă, iată, cu o oră
Doarme casa toată, doarme ceața-n ușă,
Câinele ei mare s-a întins pe jos
Nu mai văd de mine, nu mai văd de tine
E planeta toată-un animal flocos
Cică-n noaptea asta s-a lungit c-o oră
Veșnicia noastră ce ni-i dată scurtă
Cerc să-mi pipăi nasul, caut sânul tău
Număr pijamalei nasturii pe burtă
Ceața printre geamuri ne-a intrat în casă
Paște pe covoare ca o blândă oaie
Scoală-te iubito, s-a mărit c-o oră
Viața noastră-n doi, simte-o în odaie
Am trecut în somn îndărăt c-o oră
Ar fi ora iernii, dar nu văd zăpadă
Barba mi-o fi neagră, ceasul bate ritmic
Și din cer prin ceață, fulgi aș vrea să cadă
Am întinerit, ce minune-i timpul
Sunt mai tânâr, doamnă, tu, la fel, mai jună
Șaizeci de minute nu-s de ici de colo
Chiar și o secundă ar putea fi bună
Toată Europa a trecut la iarnă
Timpu-i chestiune de birocrație
Cu majoritate, poate că la anul
Ne dau îndărăt cu o veșnicie
27 octombrie 2019, Sângeru
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






