Cercetătorii trag un semnal de alarmă cu privire la un efect neașteptat al crizei climatice: aceasta nu modifică doar temperaturile globale, ci influențează direct viteza de rotație a Pământului.

Conform unei analize recente publicate de BBC Science Focus, ritmul actual de încetinire a rotației terestre este unul fără precedent pentru ultimele 3,6 milioane de ani.

Deși fenomenul este insesizabil pentru populație, durata fiecărei zile crește progresiv. Această schimbare, deși măsurată în fracțiuni de milisecundă, este rezultatul unor mișcări masive de materie la nivel global.

Oamenii de știință arată că topirea rapidă a ghețarilor și a calotelor polare determină transferul unor volume uriașe de apă către oceane. Această masă lichidă se deplasează dinspre poli spre zona ecuatorului, schimbând modul în care este distribuită greutatea planetei.

Procesul este similar cu cel al unui patinator care își depărtează brațele de corp în timpul unei piruete pentru a-și reduce viteza. În mod analog, Pământul are nevoie de mai mult timp pentru a efectua o rotație completă pe măsură ce masa sa se îndepărtează de axă.

Pentru a pune aceste date în context istoric, experți de la Universitatea din Viena și ETH Zurich au studiat înregistrări geologice din ultimii 3,6 milioane de ani. Aceștia au analizat fosile de foraminifere bentonice, microorganisme marine ale căror cochilii oferă indicii despre nivelul oceanelor în epoci trecute.

Folosind un algoritm de inteligență artificială pentru procesarea datelor vechi, echipa a concluzionat că actuala modificare a rotației este unică în întreaga perioadă studiată.

În prezent, influența factorilor climatici face ca durata unei zile să crească cu aproximativ 1,33 milisecunde la fiecare o sută de ani. Profesorul Benedikt Soja, de la ETH Zurich, subliniază că acest lucru presupune transferul a circa 1.000 de gigatone de masă de la poli către apele planetare.

Pentru a descrie amploarea fenomenului, Soja a oferit o comparație vizuală: „un cub de gheață înalt de aproximativ 10 kilometri, amplasat peste orașul New York – mai înalt decât vârful Everest”.

La rândul său, Mostafa Kiani Shahvandi, autorul principal al cercetării, a precizat că energia implicată în această transformare este comparabilă cu cea degajată de un seism cu magnitudinea 9, evidențiind forțele colosale care acționează la scară globală.

Singurul moment din istoria geologică ce s-a apropiat de ritmul actual a avut loc acum două milioane de ani. Atunci, o „furtună perfectă” cauzată de slăbirea calotelor glaciare și creșterea naturală a dioxidului de carbon a dus la o topire masivă. Totuși, cercetătorii atrag atenția că, spre deosebire de acel eveniment natural, schimbările de azi sunt provocate de om și se produc mult mai rapid.

Dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, specialiștii estimează că, până la finalul acestui secol, schimbările climatice vor depăși atracția Lunii ca factor principal în modificarea duratei zilei.

Chiar dacă aceste variații nu ne afectează rutina zilnică, ele sunt esențiale pentru tehnologiile de înaltă precizie. Funcționarea sateliților GPS, navigația în spațiu și alte sisteme moderne depind de calculul milimetric al rotației planetei.

Studiul demonstrează că impactul uman a ajuns să modifice parametri fundamentali ai Terrei. Pe viitor, echipa de cercetare dorește să investigheze și alte cauze posibile, precum utilizarea apelor subterane, deși primele date indică faptul că topirea gheții rămâne factorul dominant.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]