Partidele S.O.S. România și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au depus vineri, la Curtea Constituțională a României, sesizări privind neconstituționalitatea a două acte normative. Este vorba despre Legea pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (PL-x 532/2026; L.nr.455/2026) și Legea de ratificare a unui acord de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), în valoare de 544 milioane de euro (PL-x 531/2026; L.nr. 466/2026).

Decizia de a ataca aceste legi a fost luată în urma consultărilor dintre Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele S.O.S. România, și conducerea AUR. Cele două formațiuni politice au convenit să colaboreze pentru a solicita controlul de constituționalitate înainte ca documentele să fie trimise spre promulgare, considerând că ambele acte normative angajează statul român pe termen lung fără a respecta exigențele Legii Fundamentale.

În ceea ce privește împrumutul de 544 de milioane de euro de la BIRD, contestatarii susțin că legea a fost adoptată prin încălcarea procedurilor parlamentare referitoare la informare, dezbatere și fundamentare financiară. Aceștia atrag atenția că, deși procedura a fost considerată neconstituțională, statul român este obligat să achite un comision inițial de 1,36 milioane de euro, la care se adaugă dobânzile și costurile aferente creditului.

Un alt argument invocat în sesizare vizează principiul separației puterilor în stat. S.O.S. România și AUR afirmă că Guvernul este singura autoritate competentă să inițieze ratificarea împrumuturilor externe, iar Parlamentul nu se poate substitui Executivului în acest proces. De asemenea, se reclamă faptul că votul a fost dat într-un ritm accelerat, fără ca deputații să aibă acces la documentația completă, ceea ce ar fi afectat validitatea consimțământului parlamentar.

Referitor la Strategia națională pentru biodiversitate, cele două partide susțin că aceasta impune noi cheltuieli și obligații fără a indica sursele de finanțare necesare. Mai mult, actul normativ ar limita posibilitatea de a controla în instanță măsurile prevăzute, încălcând astfel principiile statului de drept.

Reprezentanții S.O.S. România și AUR subliniază că acest plan de acțiune creează obligații concrete pentru bugetul de stat și autoritățile locale, motiv pentru care ar fi trebuit adoptat prin hotărâre de Guvern, ca act administrativ, și nu sub formă de lege. Aceștia consideră că transformarea strategiei în lege necesită respectarea strictă a normelor privind impactul bugetar și stabilirea clară a resurselor financiare.

Prin această acțiune comună, cele două formațiuni politice afirmă că utilizarea controlului de constituționalitate este un demers legitim pentru a asigura respectarea procedurilor legislative și a supremației Constituției în adoptarea oricărui act normativ.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]