Constantin Preda: bocet
bocetul mamei
la căpătâiul meu
firul ce ne mai leagă
e dumnezeu
bocetul mamei
bocet de nuntă
în această după-amiază
de inimă frântă
bocetul mamei
bocet târziu
pentru cel
ce-aș fi putut să fiu
bocetul mamei
bocet șoptit
de inimă străpunsă
de-un vârf de cuțit
bocetul mamei
de fum de tămâie
de toamnă străveche
rămasă-ntr-o gutuie
nu mă mai plânge, mamă
nu mă mai plânge
bocetul tău
îmi curge prin sânge
bocetul tău se-aude
în șapte zări
bocet de flori
și lumânări
nu mă mai plânge
nu te căina
ești mai frumoasă
ca fulgii de nea
bocetul mamei
bocet târziu
pentru fiul ei de țărână
cel mai frumos fiu
bocetul mamei
la căpătâiul meu
mama îl are-n glas
pe dumnezeu
constantin preda
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






