Mitropolitul Epifanie al Kievului a lansat, pe 14 iulie 2025, un atac fără precedent la adresa Patriarhiei Române, în cadrul Sinodului arhieresc al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU). În raportul său, liderul BOaU a condamnat vehement inițiativa organizării unei structuri bisericești românești pe teritoriul Ucrainei, pe care a calificat-o drept „un atentat la canoane” și „un caz de etnofiletism”, invocând hotărârea Sinodului de la Constantinopol din 1872.

Controverse privind organizarea bisericească a românilor din Ucraina

În discursul său, mitropolitul Epifanie a susținut că orice formă de organizare bisericească a comunității românești din Ucraina, realizată fără acordul BOaU, reprezintă „un act de încălcare a canoanelor” și generează „diviziune și problematizare”. Aceasta în ciuda solicitărilor îndelungate ale sutelor de mii de români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, care cer slujire în limba maternă și păstorire din partea Bisericii lor de origine. Epifanie a respins categoric aceste cereri, considerându-le nejustificate.

Mai mult, mitropolitul a acuzat implicit Patriarhia Română că încearcă să instituie o „jurisdicție paralelă” în Ucraina, făcând referire la modelul eparhiei Basarabiei din Republica Moldova, pe care l-a prezentat ca un exemplu negativ, avertizând asupra posibilelor „diviziuni” care s-ar putea produce în Ucraina.

Negocieri blocate și revendicări contradictorii

În ciuda declarațiilor oficiale că BOaU este „gata să ofere aceleași drepturi românilor ca cele de care beneficiază ucrainenii în România”, mitropolitul Epifanie a subliniat că toate parohiile românești trebuie să rămână sub jurisdicția Kievului, refuzând orice formă de autonomie reală pentru acestea. Astfel, se conturează o „autonomie doar pe hârtie”, care ascunde un control strict și o posibilă asimilare treptată a comunităților românești.

De asemenea, reprezentanții BOaU au evitat până acum dialogul real cu Patriarhia Română, preferând să aducă acuzații publice și să invoce canoanele doar pentru a-și proteja propria autoritate, fără a ține cont de interesele credincioșilor români din Ucraina.

Drepturile românilor ortodocși din Ucraina, în impas

Deși România găzduiește peste o sută de parohii ucrainene, în comuniune cu Patriarhia Kievului, BOaU se opune ferm aplicării reciproce a aceluiași principiu pentru românii ortodocși din Ucraina. Patriarhia Română solicită respectarea drepturilor confesionale ale unei minorități ortodoxe loiale, însă acestea sunt ignorate sistematic.

Este important de menționat că în Biserica Ortodoxă a Ucrainei nu există parohii cu slujire în limba română. Mitropolitul Epifanie a făcut referire la comunitățile care încă aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene sub Patriarhia Moscovei, care refuză să treacă la BOaU.

Apel la reacție fermă din partea autorităților române

Acest atac public al mitropolitului Epifanie solicită un răspuns ferm, atât diplomatic, cât și bisericesc, din partea autorităților de la București și a Patriarhiei Române. Timpul negocierilor și al compromisurilor pare să fi trecut, iar lipsa unei reacții ferme ar putea conduce la anularea completă a drepturilor românilor ortodocși din Ucraina.

Mesajul integral al mitropolitului Epifanie

„Printre numeroasele alte provocări, cele afirmate până acum se referă în special la încercările de a înființa în Ucraina o jurisdicție bisericească românească fără acordul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, fapt ce constituie o încălcare directă a principiilor canonice și se încadrează sub condamnarea etnofiletismului de către Marele Sinod de la Constantinopol din anul 1872.

Reiterăm încă o dată principiile deja enunțate în deciziile noastre anterioare: Biserica Ortodoxă a Ucrainei este pregătită și dorește să ofere etnicilor români din Ucraina, în cadrul propriei jurisdicții, aceleași drepturi de autoguvernare bisericească pe care le au ucrainenii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Încercările de a crea o anumită jurisdicție ignorând regulile canonice și prevederile Tomosului de autocefalie nu vor aduce niciun beneficiu românilor din Ucraina, ci vor adânci doar problemele și diviziunile.

Dacă chiar și în Republica Moldova, unde nu există o diviziune lingvistică sau etnică, în ciuda eforturilor susținute timp de peste trei decenii ale Patriarhiei Române continuă să existe o profundă separare bisericească, cu atât mai actuală este această provocare pentru Ucraina.

Noi, în calitate de Biserică, am transmis în repetate rânduri, în scris și în mod oficial, poziția noastră reprezentanților Patriarhiei Române. Așteptăm, așadar, pași constructivi din partea lor pentru inițierea unui dialog și conturarea unui model acceptabil pentru ambele Biserici Autocefale, care să fie, totodată, corect din punct de vedere canonic, pentru îngrijirea spirituală a românilor din Ucraina.”