Ana Luciana Avramescu: Aș vrea ca lumea să și tacă uneori…

luciana lacrimi 1

Este una dintre cele mai frumoase perioade din an, dar e și tristă – Săptămâna Mare. La noapte e Învierea. Nu voi putea merge la biserică la fel ca de fiecare dată dar nu asta arăta credința în Dumnezeu. Nu prea mai deschid televizorul. Coronavirusul a început să mă ducă într-o stare de supărare continuă.

Se dau ordonanțe peste ordonanțe. Îmi par, atât cât mă pricep eu, corecte. Nimeni nu le respectă! Toți pămpălăii zic că nu face nimeni nimic pentru ei și că nu e vina lor că se îmbolnăvesc, iar unii spun că de fapt nu sunt puși în pericol! Da du-te nene și fă rezervare la Spitalul 9 dacă tu nu ești de vină când iei corona. Umbli fără mască, te îmbulzești ca nebunul în toate piețele  și cauți reuniunile, nu păstrezi distanța , nu ai grijă să ieși din casă cât mai puțin, aduci toate rudele la tine de sărbători și tot nu vrei să ai corona fiindcă ea nu există! Dar dacă există, iar dovada sunt morții?

Vii cu microbi, nu te speli pe mâini, duci degetele la față, de parcă n-ar mai fi acolo și o controlezi mereu…dar, na sănătate, când pandemia bate la tine la poartă și tu, fără să știi, răspunzi prin comportament aberant.

Parcă unii sunt maniaci! Iar alții cred că e ceva cu o teorie a conspirației … Ce teorie e asta în care mor oamenii, inclusiv doctorii care nu pot să se apere nici pe ei?

S-au adunat astrele, zodiile și ce-o mai fi, ca să creeze un monstru ucigaș? Pfoai , măi să fie și ce mai teorie! Trebuia să mă gândesc și eu la asta!

Mă blochează în căsuța mea? Păi uite că vin și eu cu o idee năstrușnică! Ia să vezi că dacă e așa simplu creez și eu teoria mea. Vom învinge coronavirusul, nu mai moare nimeni  și ieșim din case direct la bal. Nu mascat! Dăm jos măști, dăm jos carantină, dar mă opresc cu teoria mea năstrușnică, înainte de a o spune, fiindcă unii ar putea să o creadă și, Doamne ferește!

De ar fi așa de ușor acum ar fi numai teorii peste teorii, toate salvatoare!  Paște  fericit, sună creștineasca urare,  în care ar trebui să ne gândim la credință, dar noi ne gândim cum să scăpăm din cușcă. Eu nu-s în cușcă. Am  curți la Sângeru, casă și animăluțe, dar alții nu au și aceia sunt prinși în capcană, dar sunt liberi să gândească. Cu gândul poți face minuni!

Încercați să aveți un Paște fericit și liniștit. Nu vă mai gândiți la corona decât atât cât să rămâneți conștienți, apărându-vă singuri, fiindcă nimeni nu vă apără!

Elevă în clasa a VI-a, Școala Sângeru (deocamdată închisă)

Parteneri