Aproape o treime dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 30 de ani sunt supraponderali sau obezi, conform unui studiu realizat de Asociaţia Dieteticienilor din România, cu sprijinul Nestlé România.

Cercetarea oferă o imagine detaliată asupra stilului de viaţă şi alimentaţiei Generaţiei Z, în special din mediul urban, iar rezultatele pot contribui la elaborarea unor politici sociale și medicale adecvate acestei categorii de vârstă, aflate la începutul carierei profesionale.

Distribuţia greutăţii şi obiceiurile alimentare

Potrivit studiului, 60,8% dintre participanţi au un Indice de Masă Corporală (IMC) în limite normale, însă 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Analiza pe sexe evidenţiază diferenţe notabile: 68% dintre femei se încadrează în greutatea normală, în timp ce 42% dintre bărbaţi sunt supraponderali sau obezi.

„Îngrijorător este faptul că unul din trei tineri sunt supraponderali sau prezintă obezitate, acest procent fiind mult mai ridicat în rândul bărbaţilor. Printre factorii alimentari corelaţi cu un IMC crescut se numără consumul frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roşie şi dulciuri. În plus, doar 46% din totalul respondenţilor îşi ating nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală”, explică Laura Gavrilaş, nutriţionist – dietetician autorizat şi lector universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Activitatea fizică şi obiceiurile alimentare

În ceea ce priveşte activitatea fizică, 9,4% dintre tineri au declarat că nu practică niciun fel de efort fizic, iar 44,5% fac mişcare insuficient, adică sub 150 de minute de efort moderat pe săptămână. Doar 46,1% respectă recomandarea de a face peste 150 de minute de activitate fizică săptămânal.

Majoritatea respondenţilor (95,1%) urmează un model alimentar omnivor, consumând carne, lactate, ouă, fructe, legume şi cereale. Modelele alimentare bazate preponderent pe plante sunt rare: 1,8% se declară pescetariani, 1,6% vegani, 1,4% vegetarieni, iar doar 0,1% urmează o dietă raw vegană.

De asemenea, aproape 93% consumă două sau trei mese principale pe zi. Femeile tind să respecte mai strict structura clasică de trei mese, în timp ce bărbaţii declară mai frecvent consumul a patru sau mai multe mese zilnic (5,78% faţă de 1,59% la femei). Aceste diferenţe sunt statistic semnificative, indicând variaţii în obiceiurile alimentare între sexe.

Importanţa studiului pentru viitor

„Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stilului de viaţă şi alimentaţie în rândul Generaţiei Z, preponderent din mediul urban. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate şi cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel naţional, precum şi la elaborarea de politici sociale, medicale şi profesionale, pentru că vorbim de o generaţie aflată la începutul carierei profesionale”, a declarat Nicoleta Tupiţă, dietetician autorizat şi Manager Nutriţie Nestlé Europa de Sud-Est, într-un comunicat remis miercuri.

„Vom continua să explorăm obiceiurile de viaţă şi alimentaţie ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puţin la nivel exploratoriu, cum trăieşte, munceşte, se relaxează şi doarme, şi mai ales ce mănâncă Generaţia Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României”, a adăugat Nicoleta Tupiţă, Manager Nutriţie Nestlé România, Bulgaria şi Ţările Adriatice.

Detalii metodologice

Studiul intitulat „Evaluarea stilului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani din România” a fost realizat în perioada 3 februarie – 11 mai 2025. Cercetarea a inclus un eşantion de 1.205 participanţi din România, din care 47% femei şi 53% bărbaţi, cu o vârstă medie de puţin peste 23 de ani.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]