Ce se întâmplă cu salariile demnitarilor. Ilie Bolojan: „Nu asta este prima noastră grijă”
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat miercuri, în cadrul unei intervenții la Digi FM, că i-a oferit un mandat ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru a negocia cu reprezentanții Comisiei Europene o aplicare etapizată a majorărilor salariale destinate demnitarilor. Deși noua lege a salarizării impune o ierarhie clară în sistemul public, șeful Guvernului consideră că prioritățile economice actuale sunt altele.
„L-am mandat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană, pentru că această ierarhie de salarii nu putea fi evitată, subliniez, să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme. Chiar prima noastră urgență este să corectăm faptul că demnitarilor nu le-au crescut salariile de cinci ani de zile, ceea ce este real. Dar nu asta este prima noastră grijă”, a explicat Ilie Bolojan.
Conform premierului interimar, obiectivul este ca indemnizațiile demnitarilor să atingă pragurile din noua grilă doar după ce vor fi rezolvate disparitățile salariale din restul sectorului public. El a precizat că Dragoș Pîslaru trebuie să obțină un acord pentru această eșalonare până săptămâna viitoare, astfel încât demnitarii să ajungă la nivelul stabilit abia în momentul în care și ultimul angajat din sistemul bugetar va fi integrat corect în ierarhie.
„Domnul Pîslaru are mandat, pentru că Ministerul Muncii a propus acest proiect, ca în negocierile care se poartă în aceste zile cu Comisia Europeană, până săptămâna viitoare, să solicite un acord pe o creștere eșalonată a salariilor la demnitari, în așa fel încât atunci când ultimul bugetar ajunge la nivelul la care trebuie să ajungă, conform ierarhiei, să ajungă și demnitarii, pentru că nu ei sunt principala noastră preocupare”, a afirmat Bolojan.
Adoptarea noii legi a salarizării este o condiție esențială pentru ca România să poată accesa fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bolojan a avertizat că nerespectarea acestui angajament până în toamnă ar duce la pierderea acestor granturi nerambursabile.
„Această lege de salarizare a fost un angajament al României în programul PNRR. De trecerea acestei legi ține absorbția de către România a peste 770 de milioane de euro. Dacă până în toamnă această lege va trece, vom primi acești bani. Dacă nu, România va pierde acești bani, pentru că sunt granturi pe care România ar trebui să le primească”, a declarat acesta la Digi FM.
Reforma vizează, de asemenea, eliminarea anomaliilor apărute prin acordarea preferențială de sporuri. Premierul a subliniat că diverse categorii sociale influente au obținut beneficii care au creat dezechilibre majore, ajungându-se în situația în care persoane cu responsabilități similare sunt plătite diferit în funcție de instituția în care activează.
În ceea ce privește sustenabilitatea financiară, Ilie Bolojan a arătat că România alocă în acest an aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile din sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB. Totuși, raportat la veniturile bugetare, care sunt sub 30% din PIB față de media europeană de 40%, România cheltuiește 39% din încasări pe salarii, în timp ce media în UE este de aproximativ 25%.
„Nu putem crește salariile peste o anumită anvelopă. Trebuie să vedem cum eliminăm inechitățile care s-au acumulat în acești ani și, la final, cum facem ca ceea ce votăm să fie acceptat de Comisia Europeană, ca să ne luăm cei 770 de milioane de euro”, a mai spus premierul interimar. Acesta a menționat că s-a agreat cu oficialii europeni o creștere a fondului total de salarii cu circa 8 miliarde de lei pentru anul 2027.
Bolojan a exemplificat necesitatea ierarhizării prin situația din ministerele care gestionează fonduri europene, unde unii directori aveau venituri nete similare cu cele ale prim-ministrului, depășind 4.000 de euro net datorită bonusurilor automate de 100%. El propune ca aceste sporuri să fie condiționate strict de performanță, similar modelului din mediul privat.
„Așa este și în sectorul privat. Ți-ai făcut treaba? Ți-ai luat bonusul. Nu ți-ai făcut treaba? Nu este normal să îl primești”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]






