Candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte al României, Marcel Ciolacu, a povestit despre familia sa, arătând că este oltean dinspre tată şi moldovean dinspre mamă. Ciolacu spune că nu şi-a cunoscut bunicii, a crescut la bloc, într-o comunitate unde oamenii nu încuiau uşile apartamentelor, a avut o copilărie frumoasă, chiar dacă părinţii săi erau ”foarte stricţi”.

”Tata era un oltean dintr-o familie foarte numeroasă, 11 fraţi. Un singur frate am prins în viaţă. Eu nu mi-am prins niciun bunic în viaţă, nici din partea mamei, nici din partea tatălui. Şi era un om mai dur, mai posac, venea din şcoală militară, avea trei băieţi, trebuia să-i ţină în mână. În momentul în care n-am reuşit să intru la facultate, imediat m-a trimis la muncă şi înainte de armată şi după armată acelaşi lucru: dom-le, n-ai fost în stare, du-te, doar nu te ţin eu în spate!”; a povestit Marcel Ciolacu, marţi seară, într-un interviu la Antena 3, potrivit news.ro.

El a afirmat că, din partea mamei, e moldovean.
”Mama venea dintr-o familie din Tecuci, din Moldova. Fraţii mei au fost amândoi născuţi la Tecuci. De exemplu, parte din parcul din Tecuci este fosta curte a mamei mele, a părinţilor mamei mele, a bunicului. Repet, eu nu l-am prins, ce am ca amintire de la bunicul e cadranul de vitezometru de la Buick-ul, de maşina pe care a avut-o şi care a fost luată de comunişti. L-au făcut întâi şofer pe propria maşină şi pe urmă l-au trimis la canal şi în doi ani de zile a murit. Deci, cumva, bunicul a donat tot statului român, gara din Tecuci e construită pe via lui bunicu, a donat tot statului român, ca mama mea să fie lăsată să dea Bacalaureatul. Astea erau vremurile. Singurul lucru nedonat sunt locurile de la cimitir, unde sunt părinţii mamei”, a adăugat Marcel Ciolacu.

El spune că nu a revendicat niciodată nimic din acele donaţii.

Premierul susține că fotografiile cu părinţii sunt cele mai dragi amintiri.

”Am avut o copilărie frumoasă, trăiam toţi într-un bloc, eu intram la vecina şi-mi spunea mama du-te la vecina, ia în frigider, adu-mi două ouă. Mă duceam, spuneam sărut mâna, de obicei nici nu spuneam ce vreau, deschideam frigiderul, îmi luam două oră şi pleca nu se încuiau uşile în bloc, noi nu aveam uşa încuiată. Erau alte vremuri, de asta cred că nici nu am sentimentul ăsta de ură. Dar nu am avut probleme să muncesc, am cărat lăzi cu marfă”, a mai spus Ciolacu.