Climatolog, despre fenomenele meteo extreme: Am stricat deja lucruri în climă care nu se mai pot repara

Evoluţia vremii în România în condiţiile unui ianuarie cu temperaturi ridicate şi unei ierni calde
Ce putem facem, la nivel individual, pentru a contracara efectele schimbărilor climatice
Întreaga planetă este în pericol. La noi, este prea cald pentru ianuarie. Au înflorit deja ghioceii. Iar în cazul celor mai multe state ale lumii vorbim despre fenomene extreme. În Spania, furtuna Gloria a ucis 13 oameni, printre care şi o româncă. Sud-estul Australiei a trecut prin furtuni de foc și de nisip, urmate de grindină și ploi torențiale. Vreme extremă este și în Statele Unite, unde în Florida, temperatura a scăzut cu 10 grade sub media perioadei. Invitată în platoul Digi24, Roxana Bojariu, climatolog, spune că fiecare dintre noi trebuie să facă mai multe lucruri pentru a îşi reduce amprenta de carbon dar şi că trebuie să ne adaptăm din mişcare la schimbări pentru că „am stricat deja lucruri în climă care nu se mai pot repara”.

Fenomenele extreme potenţate de cantitatea sporită de căldură din sistem
„E vorba de o frecvenţă crescută dar şi de o intensitate crescută a multora din aceste fenomene, altfel normale pentru perioada şi locul de pe glob unde se produc. O explicaţie e legată de modificarea statisticii fenomenelor extreme e legată de încălzirea globală, adică de schimbarea climei pentru că avem o cantitate sporită de căldură în sistem şi, evident că această căldură cu alte modificări precum cantitatea sporită de vapori de apă din atmosferă determină manifestări mult mai severe ale fenomenelor altfel normale.

Cum vă spuneam, ca generare pentru că, ce s-a întâmplat în Norvegia, de exemplu, am avut un transport de aer de peste ocean spre continent datorat configuraţiei presiunii la nivel atlantico-european şi acest transport, întotdeauna aerul iarna deasupra oceanului e mai cald, normal şi, evident că a adus această căldură dinspre ocean spre continent”, a spus climatologul Roxana Bojariu, întrebată de motivul pentru care aceste fenomene extreme devin din ce în ce mai intense.

Distribuie prietenilor

„S-au mai întâmplat astfel de lucruri şi în trecut numai că acum, pe fondul încălzirii globale chiar şi aerul de pe ocean e mai cald de acum câteva decenii.  Ultimii cinci ani, cei mai călduroşi, sunt în top. Ultimul deceniu, cel mai călduros din înregistrările începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iarăşi recorduri”, a adăugat climatologul.

Întrebată de evoluţia vremii în România în contextul unui ianuarie cu temperaturi crescute şi unei ierni foarte calde în general, Bojariu a spus:

„E o problemă, dar iarna încă nu s-a terminat, dar, într-adevăr, dacă vorbim de secetă cu luni din toamnă şi chiar din vară, o parte, am avut deficit de apă, am avut precipitaţii mai reduse, cu excepţia lunii noiembrie, dar celelalte au fost, deobicei, sub norma obişnuită pentru acea perioadă din an. Şi atunci, evident că ce avem acum a fost accentuat şi, din păcate, acest fond de deficit în sol, dacă nu este corectat de ce se întâmplă în februarie va aduce probleme pentru culturile agricole în primăvară când se declanşează ciclul de vegetaţie şi începe nevoia de apă pentru plante, evident că vor fi probleme.

Nu putem face, evident, o prognoză, e doar un caz, dar putem să ne punem problema, să vedem ce se întâmplă în februarie. Dacă vom avea aport de precipitaţii şi ce se întâmplă şi cu ploile de primăvară.

Deobicei, dacă toată iarnă e secetoasă şi ai valori peste normă, sunt şanse crescute ca în primăvară să se păstreze, cel puţin în prima parte a primăverii, această tendinţă. E vorba de statistică şi ce se va întâmpla în următoarele săptămâni s-ar putea să dea peste cap această, să zicem informaţie dată de statistică în general”.

Ce putem facem, la nivel individual, pentru a contracara efectele schimbărilor climatice
„Trebuie să facem toţi, de la toate nivelurile, inclusiv nivelul nostru personal şi aici avem alegeri de făcut în sensul în care putem să economisim energie, căldură, în aşa fel încât amprenta de carbon în generarea energiei, a căldurii, să fie mai mică. Putem să avem un mod de viaţă, în general, mult mai spre natură.

Putem, de exemplu să avem o dietă în care să încercăm să mâncăm local, lucrurile locale, nu cele aduse cu transport de peste mări şi ţari acolo unde ai amprentă mare pentru că transportul ăla presupune emisii destul de serioase. Poţi să încerci să te deplasezi, iarăşi, mult mai verde.

Trebuie să existe o preocupare a administraţiei locale pentru a pune în contextul climatic toate activităţile. Pe lângă asta noi trebuie să ne şi adaptăm pentru că noi am stricat deja lucruri în climă care nu se mai pot repara şi trebuie să ne adaptăm la ele”, a spus climatologul Roxana Bojariu.

Citește mai mult pe DIGI24.ro