In esofag exista vene care fac legatura intre venele ce duc sangele la ficat si o mare vena de langa inima – vena cava inferioara.
In mod normal sangele circula prin aceste vene, care nu se vad la endoscopia digestiva superioara.
Daca presiunea in aceste vene creste, asa cum se intampla in cazul nodulilor din ciroza care fac compresie pe aceste vene, ele se pot umfla sub forma de varice, care se vad la endoscopia digestiva superioara – vezi imaginea alaturata-.
Tot din aceasta cauza (nodulii cirotici), are loc si marirea splinei in ciroza.
In ce boli apar varicele esofagiene?
Varicele pot sa apara la esofag in mai multe boli, cele mai frecvente fiind:
Ciroza hepatica – cel mai frecvent
Insuficienta cardiaca
Boala hepatica alcoolica
Schistosomiaza
Sarcoidoza
Tumori/ infiltratii masive ale ficatului
Necroze hepatice acute masive (distrugerea masiva a celulelor ficatului datorata visurusilor, alcoolului, ciupercilor, medicamentelor, autoimuna, etc)
Limfoame ale ficatului si splinei (un fel de leucemii cu stocarea celulelor leucemice in ficat sau splina)
Hemocromatoza (stocarea fierului in ficat)
Boala Wilson (tulburarea metabolismului cuprului ci stocarea lui in ficat
Deficitul de alfa-1-antitripsina (lipsa unei substante, din nastere)
Tromboza venooclusiva hepatica
Mucoviscidoza
Sindromul Budd Chiari (astuparea cu cheaguri a unor vene ce merg de la ficat catre inima)
Sindromul Bearn-Kunkel
Lipodistrofia congenitala Berardinelli-Seip (stocare de grasime inclusiv in ficat)
De obicei pacientii care au varice la esofag au ciroza hepatica, dar varice pot fi si in boli de inima, tumori hepatice mari sau boala alcoolica a ficatului..
In functie de marirea lor, varicele esofagiene se clasifica in 4 grade, cele mai grave fiind cele de gradul 4.
In lipsa tratamentului si a regimului, marimea varicelor esofagiene poate creste progresiv, existand riscul ruperii lor, incident extrem de grav, care poate omora jumatate din cei ce au aceasta problema.
Simptomele varicelor esofagiene rupte
Ruperea varicelor esofagiene poate sa dea urmatoarele simptome:
Greata
Varsaturi cu sange curat, cheaguri sange partial digerat sau total digerat (ca un zat de cafea)
Oboseala extrema
Transpiratii
Ameteli
Balonarea partii superioare a abdomenului
Durere in capul pieptului
Coma – poate apare in formele grave, prin intoxicatia bolnavului cu reziduurile din sangele din tubul digestiv.
Evacuarea sangelui prin scaun, ca sange proaspat, partial digerat, cheaguri sau total digerat (melena = scaun „ca pacura”, moale, negru si lucios), apare la mai multe ore de la sangerare, si continua 48 de ore dupa oprirea sangerarii; acesta este timpul de parcurgere a tubului digestiv a materiilor de la stomac pana la rect.
Continuarea pe doctorulzilei.ro
