Diana Iovanovici-Șoșoacă a refuzat participarea la ceremonia din Parlamentul European! Ce le reproșează instituțiilor UE
Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele Partidului S.O.S. România, a anunțat că a decis să nu participe, marți, la ceremonia din Parlamentul European dedicată, potrivit declarației sale, împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Ea prezintă decizia drept un protest față de probleme pe care susține că instituțiile europene și autoritățile române le ignoră, inclusiv cele legate de evenimentele electorale din 2024.
În declarația transmisă, Diana Iovanovici-Șoșoacă solicită o evaluare critică a integrării europene și susține că aniversarea nu ar trebui limitată la o ceremonie. În opinia sa, dezbaterea trebuie să privească suveranitatea națională, declinul economic și depopularea, precum și ceea ce descrie drept o criză constituțională și democratică provocată de abuzuri din anul 2024.
Europarlamentarul cere instituțiilor europene să examineze implicațiile evenimentelor electorale din România din 2024 și să susțină transparența, respectarea standardelor democratice și independența instituțiilor. Ea afirmă că principiile democrației, statului de drept, libertății și respectării drepturilor fundamentale, invocate de UE, trebuie aplicate consecvent în toate statele membre, inclusiv atunci când deciziile autorităților naționale sunt contestate.
Șoșoacă invocă Hotărârea nr. 2/2024 a Curții Constituționale a României, din 5 octombrie 2024, prin care, potrivit declarației sale, a fost anulată înregistrarea candidaturii sale la funcția de președinte al României. Ea consideră decizia o ruptură în funcționarea democrației și susține că au fost afectate predictibilitatea și transparența cadrului electoral, precum și respectarea drepturilor fundamentale.
În același context, europarlamentarul amintește anularea întregului proces electoral prezidențial de către Curtea Constituțională, la 6 decembrie 2024. Ea susține că motivele anulării nu fuseseră prezentate nici la momentul declarației, despre care afirmă că vine la doi ani după evenimente, și consideră că succesiunea acestor decizii a afectat grav încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.
În privința integrării europene, Diana Iovanovici-Șoșoacă enumeră beneficiile invocate în dezbaterea publică: accesul la piața unică, libertatea de circulație, finanțările europene, oportunitățile educaționale și investițiile în infrastructură. Ea susține însă că acestea nu trebuie să înlocuiască analiza costurilor economice, sociale și politice suportate de România și de cetățenii săi.
Potrivit evaluării sale, România continuă să se confrunte cu disparități economice, dependență de importuri în numeroase sectoare, dificultăți în dezvoltarea capitalului autohton și plecarea unui număr foarte mare de cetățeni activi în străinătate. Europarlamentarul solicită o analiză transparentă a efectelor politicilor europene asupra producătorilor români din agricultură, industrie, energie și comerț.
Ea consideră că România trebuie să își dezvolte capacitatea de producție și de decizie și să își protejeze interesele economice, fără a rămâne doar piață de consum, sursă de forță de muncă și furnizor de materii prime. Totodată, critică ceea ce numește centralizarea excesivă a deciziilor la nivel european și consultarea insuficientă a cetățenilor în privința politicilor cu impact major.
Șoșoacă susține că apartenența la UE nu trebuie să presupună renunțarea la identitatea națională, la respectarea Constituției sau la apărarea intereselor fundamentale ale românilor. În opinia sa, România este tratată ca un stat periferic, dependent economic și politic, nu ca un membru cu drepturi egale.
Evaluarea integrării cerută de europarlamentar ar trebui să fie completă și verificabilă și să fie prezentată cetățenilor de autoritățile române și instituțiile europene. Aceasta ar urma să includă beneficiile și distribuția efectivă a fondurilor europene, evoluția industriei, agriculturii și producției naționale, precum și efectele migrației asupra populației și pieței muncii.
Printre temele solicitate se mai află situația resurselor naturale și a securității energetice, impactul politicilor europene asupra întreprinderilor românești și respectarea drepturilor constituționale, a pluralismului politic și a libertății de exprimare. Șoșoacă cere și examinarea raportului dintre competențele instituțiilor europene și suveranitatea constituțională a României.
În încheierea declarației, liderul S.O.S. România pledează pentru tratament egal și o participare mai puternică a României la deciziile europene, nu doar pentru aplicarea hotărârilor luate la Bruxelles. Ea solicită ca bilanțul aderării să analizeze atât câștigurile, cât și problemele nerezolvate, oportunitățile pierdute și modalitățile de protejare a libertății, democrației și demnității naționale.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]





