• Home
  • Sănătate
  • DR.Dumitru Constantin Dulcan – CEEA CE NI SE ÎNTÂMPLĂ E OGLINDA A CEEA CE SIMȚIM ȘI GÂNDIM!

DR.Dumitru Constantin Dulcan – CEEA CE NI SE ÎNTÂMPLĂ E OGLINDA A CEEA CE SIMȚIM ȘI GÂNDIM!

dulcan 2

„Gândul, cea mai puternică forţă din univers”

– În „Inteligenţa materiei”, prima dvs. carte, aţi demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că Dumnezeu chiar există. V-a afectat certitudinea aceasta modul în care vă trăiţi viaţa de zi cu zi?

– Odată ce am înţeles că, de fapt, noi ne creăm pro¬pria reali¬tate, felul în care pri¬veam lumea s-a schimbat. Descope¬ririle fizi¬cii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să colap¬seze undele de energie şi le trans-formă în parti¬cule, adică în materie. A gândi înseamnă a transforma nevăzu¬tul în văzut. Gândul e creator, e cea mai pu¬ter¬nică forţă din uni¬vers. Iar Dumnezeu ne-a dat pu-terea ca, din milioanele de reali¬tăţi posi¬bile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu gân¬durile noastre, doar una. Pe cea care seamănă cel mai mult cu gândurile noastre.

– Vreţi să spuneţi că ceea ce ni se întâmplă e oglinda a ceea ce gândim şi simţim?

– Exact. Când făceam cerce¬tări pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia că celulele au inteligenţa lor. Şi m-am speriat. Celulele reacţionau la gândurile şi sentimentele celui în cauză. S-a făcut şi un experi¬ment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu ima-gini minunate, care stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, mă¬surătorile arătau cum spi¬ra¬la de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schim¬bate cu un film de groa¬ză, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contrac¬tân¬du-se. Aflând asta, m-a chinuit o întrebare: cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă organis¬mul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există decât o singură mare concluzie.

Legea binelui

– Care e aceea?

– Înseamnă că universul întreg are ca fundament o lege morală, legea binelui. Abia acum vă pot răs¬pun¬de la prima întrebare. Da, ca să fim fericiţi şi să¬nătoşi, nu e nevoie decât să ne construim viaţa după legea aceasta.

– Cu alte cuvinte, un stil de viaţă sănătos începe de la a gândi şi a făptui binele?

– Când comit un act contrar acestei legi, îmi creez singur mecanismele biochimice care duc la boală. Cinci minute de mânie sau suferinţă imobilizează pen¬tru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni¬tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apă¬rare, iar milioanele de celule moarte, viruşi şi bac¬terii circulă libere prin organism, se pot localiza un¬deva şi declanşa boala.

– Se şi spune în popor că „a murit de inimă rea”. La asta se referă oare?

– Stresul, care azi a luat proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are şi ea un efect nociv asupra organis¬mu¬lui, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate favo¬riza debutul altor boli. Dar ştiaţi că şi frica ne face rău? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional adu¬ce, mai devreme sau mai târziu, boala.

– Cu emoţiile nu-i de glumit. Cum ne putem proteja?

– Eu am învăţat să le stăpânesc. Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţe¬leg eu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favo¬rabil sănă¬tăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care nu pot fi evitate. Dar e im¬portant să rămânem con¬ştienţi că fiecare minut de suferinţă sau stres ia din viaţa ce¬lulei noastre.

Relaxare şi respiraţie

– Statisticile arată că stresul profesional e azi una din marile surse de boală. Munca în exces ameninţă să ne omoare lent.

– Dacă nu ne putem lua mici vacanţe, regulat, să ne luăm mă¬car pauze de zece minute, la fiecare oră, în care să ne golim mintea şi să respirăm adânc. Putem să ne ridicăm de la birou şi să privim ceva frumos pe fe¬reas¬tră. Sau, în loc să bem trei cafele cu ochii în computer, să bem un ceai fără să ne gândim la nimic altceva. Să ne bucurăm de gustul şi aroma lui. Cu timpul, înveţi să te relaxezi în orice condiţii. Beduinii, de pildă, se odih¬neau mergând pe cămile. Şi eu scriu şi citesc de dimineaţa până seara. Dar când simt că începe să se aşeze oboseala pe mintea mea, mă opresc şi aplic câte¬va tehnici de relaxare.

Continuarea pe kristinekristina.blogspot.ro

Parteneri