Joi, Ziua internațională a democrației

Fiind considerată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) o valoare universală, democrația este marcată în fiecare an, la 15 septembrie, fiind o oportunitate de a analiza stadiul democrației în lume, notează Agerpres.
ONU definește democrația ca pe un proces și în același timp ca pe un obiectiv sau ideal care nu poate fi atins fără participarea deplină a comunității internaționale, a guvernelor naționale, a societății civile și a indivizilor.
Potrivit ONU, elementele esențiale ale democrației sunt libertatea, respectarea drepturilor omului și organizarea de alegeri periodice și corecte, desfășurate prin sufragiu universal. Democrația furnizează, la rândul ei, un cadru natural pentru protecția și realizarea efectivă a drepturilor omului, scrie un.org.
Organizația internațională mai scoate de asemenea în evidență legătura indisolubilă dintre democrație și drepturile omului, arătând că elemente precum libertatea, respectarea drepturilor omului sau alegerile periodice și corecte sunt valori cuprinse și în Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) și completate de Convenția Internațională cu privire la drepturile civile și politice (1966), ambele documente ale ONU.
În acest sens, articolul 21 (3) din Declarația Universală Drepturilor Omului arată că „voința poporului trebuie să constituie baza puterii în stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului”.
Ziua internațională a democrației a fost marcată pentru prima dată în 2008, decizia privind sărbătorirea acestei zile fiind luată de Adunarea Generală a ONU, la 8 noiembrie 2007, prin Rezoluția A/62/7, ca rezultat al unei propuneri avansate inițial de Qatar și de un grup de 8 state, printre care și România.
Prin marcarea acestei zile, Națiunile Unite încurajează guvernele să consolideze programele naționale consacrate promovării și consolidării democrației. Acțiunile Organizației Națiunilor Unite se desfășoară pentru a sprijini eforturile guvernelor de a promova și consolida democrația și sunt întreprinse în conformitate cu Carta ONU și numai la cererea expresă a statelor membre în cauză.
ONU invită toate statele membre, organizațiile din sistemul Națiunilor Unite, organizațiile regionale și inter-guvernamentale, organizațiile non-guvernamentale și persoanele fizice să celebreze această zi, pentru a contribui la informarea și sensibilizarea publicului pentru promovarea și protejarea valorilor universale ale democrației.
Tema din 2016 pentru marcarea Zilei internaționale a democrației este „Democrația și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”. Tema a fost aleasă ca urmare a adoptării, în 2015, de către toate cele 193 de state membre ale ONU a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, în centrul căreia se află obiectivele dezvoltării durabile și prin care se face apel la mobilizarea eforturilor în sensul luptei împotriva inegalităților și a schimbărilor climatice și al eradicării oricăror forme de sărăcie, potrivit un.org.
***
Prin diversitatea de sensuri și de conotații pe care avut-o de-a lungul timpului, democrația este unul dintre cele mai studiate concepte, stând în centrul preocupărilor marilor filosofi încă din antichitate. De altfel, marii filosofi politici din toate timpurile au avut contribuții la evoluția acestui concept, actualizându-l în funcție de contextul istoric în care au trăit. Abordarea democrației din perspectiva filosofiei politice este una de tip normativ, susținătorii acestei perspective imaginându-și cum ar trebui să arate un regim democratic ideal. Dintre adepții acestei abordări îi amintim pe: Aristotel, Platon, Thomas Hobbes, John Locke, Jean Jacques Rousseau, J. S. Mill, Benjamin Constant, Alexis de Tocqueville, Friedrich Hayek etc.

Citește mai mult pe Agerpres